Bushcraft Journey - a 2a jumatate

I-am spus "bushcraft journey" pentru ca este vorba de o calatorie presarata cu invataturi ce inglobeaza mai multe elemente importante.

Daca e sa mentionez cateva din ele, as sublinia aspectele legate de informarea dinaintea turei, echipamentul necesar, modul in care impachetezi, cat anume cari si cum poti optimiza pentru a te bucura mai bine de natura.

Modul in care te misti este de asemenea esential. Astfel ca tehnicile de deplasare in teren variat/ accidentat sunt parte din fiecare tura. Observarea, recunoasterea si utilizarea resurselor din cadrul natural este o unealta veritabila si la indemana oricui a ajuns sa descifreze atat ceea ce este la vedere dar si ceea ce este ascuns privirilor, dar care poate fi gasit dupa cateva semne specifice.

Confectionarea ustensilelor necesare dezvolta noi abilitati, imbunatateste functiile membrelor si a mintii. Apoi te usureaza de caratul unor treburi inutile.

Intelegand cate are de oferit natura si cum se poate intrebuinta, orice om cu toate prunele in traista (asta-i de la Lucian) ajunge sa o indrageasca mai mult decat cei care nu gusta, nu ating si nu se opresc.

Calatoriile noastre sunt pline de peripetii si includ  in mod evident urcari, coborari, traversari, paduri cu arbori uriasi, boscheti, stancarii, ape etc. Umblam atat ziua cat si noaptea, la lumina lampaselor.

Evitam sa ne expunem la riscuri inutile si gesturi necugetate punand accent mai mult pe prevenire decat pe tratare. Ca batranu intelept care isi cunoaste deja limitele si prefera sa isi faca o scara sau sa  coboare in rapel, decat sa sara ori sa catere/ descatere.

In ceea ce priveste alegerea locului de campare, montarea taberei, amenajarea focului, gestionarea atat a resurselor proprii, cat si cele naturale, dar inclusiv impactul pe care il avem asupra cadrului natural (iar aici intra si modul in care ne desfasuram activitatea, urmele pe care le facem si cum lasam locul dupa ce plecam) alocam atentie deosebita si subliniem importanta.

Daca in camera ta nu faci dezastru, desi poate doar tu stai acolo, cu atat mai prudent si mai cu bun simt trebuie sa ne miscam intr-un spatiu comun pe care il impartim cu toti ceilalti - oameni si fiinte.

Numa de-ar intelege si ar aplica si prietenii care se ocupa cu exploatarea resurselor (atat cele de suprafata cat si subteran) ca nu e totuna cum te misti si ce lasi in urma, ca nu e mai bine sa obtii rapid, usor si cu pretul nesabuintei...

Momentan n-am sa mai revin la gandurile astea decat in cadru restrans si mult mai putin public deoarece socot ca rostul meu este altul si ca fiecare trebuie sa faca cat de bine poate ceea ce a primit sa faca si pentru acelea va da socoteala.

Tot aici invatam ca nu e totuna daca aprinzi focul in 15 minute sau in doua ore. Cand spun foc nu ma refer la o simpla flacara, ci la focul care are minim o ora de automie fara sa-l alimentezi, timp de care vei avea nevoie pentru pregatirea adapostului ori procurarea apei, hranei etc.

Vom intelege cateva variabile ce tin de cantitatea de umezeala din lemn, diferenta dintre esentele lemnoase, importanta aranjarii lemnelor pentru a obtine focul potrivit cerintelor.

Vom pricepe si vom reusi sa deprindem mestesugul apriderii focului si pe vreme de inghet si ploi grele.

Am o vorba pe care ti-o spun mereu si care cuprinde in ea esenta tuturor activitatilor ce le desfasuram in turele si taberele noastre.

"LA INCEPUT AI NEVOIE DE MULTE ACCESORII SI CU ELE FACI PUTINE LUCRURI DAR, IN TIMP, VEI INVATA SA FACI MULTE LUCRURI CU PUTINE ACCESORII"

Daca in prima faza descoperi ca padurea inseamna in primul rand copacii, exact cum poporul inseamna oamenii, mai apoi vei vedea ca sunt mai multe nuante de verde si forme distincte ce indica specii diferite si proprietati distincte.

Notiunile de orientare in teren sunt foarte importante in orice calatorie in salbaticie. A te baza pe telefonul mobil sau doar pe gps este o dovada de necunoastere si lipsa de experienta. Pretul ratacirii poate sa fie mai mare decat iti imaginezi, pana ce nu gusti consecintele.

Legat de ratacire pot spune ca si aceasta cuprinde mai multe grade de intensitate, functie de termenii impusi, conditiile meteo, starea de sanatatate, accesoriile pe care le ai la tine etc.

Un echilibrul mental nu se obtine doar stand si ascultand discursuri pompoase. Pentru o minte sanatoasa e musai sa si misti. Iar o minte antrenata e capabila sa administreze cat mai bine functiile membrelor, sa citeasca cat mai repede si mai clar terenul si sa aleaga deciziile optime.

Astfel, pentru cugetatori, e musai sa amintesc ce spunea prietenul Luci: filosoful are nevoie sa miste si corpul pentru a avea mintea mai destupata.

Desigur ca orice e bun se obtine cu efort si timp suficient alocat. Deci, sa nu te astepti la mari mase de oameni care sa miste in sensul asta.

Nu mai sta pana te muta altii si te imping ori te trag la deal. Mai bine misca tu, depune efortul, misca-i tu pe cei ce-au amortit.

Azi mai mult ca ieri, maine mai bine ca astazi. Poimaine poate cazi si te trezesti in oaresce sens mai jos decat acu doua saptamani. Dar daca nu risti pornind la drum, oricum risti cand stai si te mana tavalugul care te striveste oricum, cand si cand.

Confortul este ceva ce necesita redefinire, mai des decat ai crede. Ar fi mare castig daca ai sta sa cugeti la asta si sa pricepi ca protezarea membrelor sanatoase de dragul lenei va duce la anchilozarea lor si cand vei vrea sa misti, te vei trezi ca nu mai ai cu ce.

Prinde metafora si lasa lenea. Desigur, mori oricum, dar nu e totuna cum traiesti.

Astia suntem, o mana de oameni hotarati ce, dincolo de greutatile vietii pe care le experimenteaza fiecare, impartasim pasiuni comune.

Unii din noi lucreaza pentru tine, iar pentru unii din noi lucrezi. Modul in care ne raportam la tine si la tot ce este in jur credem ca poate fi imbunatatit.

Respectul real (si nu cel formal) poate ca este atitudinea nascuta dintr-un cumul de experiente si din constinetizarea consecintelor.

Sanatate buna si minte aerisita.

am mai mesterit cate ceva

Am gatat cateva linguri si astea 3 cutite.

Cutitele ca de obicei sunt cele pe care le numesc "bune de mesterit si drumetit".

Le fac maner de stejar, mesteacan, tisa, nuc sau ce lemn bun mai gasesc.

Teaca il poarta bine si i se potriveste la fix.

Acestea sunt deja date, insa daca doresti unul asemanator da-mi de stire.

ciopleli noi

 Am gatat trei linguri pe care le incepusem mai demult.

Apoi am finalizat si fundul de lemn inceput la tabara de bushcraft acu un an jumate.

Una din lemn de salcam, 

 una din fag, 

 si alta de stejar.

 Toate trei din esente tari, lemn ales cu simt si bine uscat. Finisajul si culorile reale cat si detaliile specifice din fibre nu se disting din imagini.
Daca cumva iti face cu ochiul vreuna, da-mi de stire. Pana la urmatoarele, sa auzim numai de bine ;).

Bushcraft Journey - prima jumatate

Stim de ce suntem aici, ... chiar daca nu toata lumea stie incotro ne indreptam. :)

S-a adunat trupa faina cu oameni de nadejde.

A venit timpul sa-ti povestesc pe viu despre modul in care percep lucrurile. Anume, cum fiecare zi e o noua zi de curs si cum fiecare tura o noua calatorie mai mult sau mai putin in necunoscut.

Fiecare dupa puteri, dorinta si pricepere, cauta sa fie cat poate de receptiv pentru a asimila informatiile si invatatura.

De la ce ne luam la noi si cum le impachetam, pana la cum si pentru ce le intrebuintam, pas cu pas ajungem sa le si purtam in carca prin salbaticii.

Sa ne cunoastem. Noi astia suntem. Tu, cum de nu esti aici ?

Oameni sanatosi, puternici, plini de vitalitate si fara niciun fel de temeri, ne recunosti din zeci de mii ...

Asa sa fie oare? ... ori suntem si noi ca oricare si ne diferentiaza doar conjunctura? Nu stiu, dar n-are importanta acum.

Realitatea este ca pentru a putea umbla nu ajunge sa asisti doar la partea de teorie. Tehnicile de deplasare se invata in teren variat si inclusiv partea de teorie este inteleasa doar la fata locului.

Is narod ca iar schimb subiectu, asa-i?  Da, pai la ce te aspteti de la o expunere schematica? :))

De la observarea, invatarea si recunoasterea speciilor de arbori trecem la munca cu lemnul.

Aici invatam nu doar sa folosim cutitul, dar si sa gandim practic. Ceea ce vom obtine ne va servi in tabara.

Exact cum pot spune fara nicio retinere ca cea mai mare parte din oamenii care merg pe munte nu stiu sa-si monteze cortul corect, tot astfel, nici cei care merg in paduri, nu isi aloca suficient timp pentru a aprofunda cateva notiuni de baza.

Spre exemplu, in afara de alegerea locului potrivit si de asigurarea zonei, daca stii cateva noduri te vei scapa de o gramada de accesorii inutile, apoi vei economisi timp si ceva bani.

O data ce am parcurs tot ce ne-am propus pe ziua respectiva, cina si povestea au fost epuizate, fiecare merge la somn.

Pentru culoarea peretilor, unii vor alege verde, altii camuflaj, unii stelele si luna.

Despre luna pot spune ca era luminoasa, iar poza e facuta dupa miezul noptii.

Dimineata: spalat, mancat si incepem o noua zi cu voie buna.

Traversam paduri de fag si amestec. Intalnim drumuri vechi aproape inghitite de padure, dar umblam si pe poteci de animale.

Fiecare are un baston bun si invata sa-l foloseasca pentru a inainta mai usor.

Vremea e superba si avem parte de temperaturi neasteptat de ridicate.

Nu mai punem pe foc ci, din contra, departam lemnul ca sa piarda puterea, il batem cu bota si apoi il lasam sa se raceasca. Strivim, si iarasi apropiem. Cu sau fara apa, cand ramane doar cenusa si aceasta poate sa fie usor risipita cu mana goala, fara sa arda, atunci nici pentru codru nu-i primejdios.

Scopul este ca locul sa ramana asa cum l-am gasit.

Pentru curatenie, eficienta si protectie reala, nu recomand utilizarea vetrelor de foc cu pietre de jur imprejur ci, mai degraba, indepartarea frunzelor si crengilor pana la pamant, dar pe o suprafata mult mai mare decat cea pe care arde focul.

Vatra de foc isi are rostul si nu detaliez acum cand e buna, pentru ce anume si cand e de evitat, dar tre buie sa stii ca ea nu-ti va garanta ca jarul care sare printre sau peste pietre nu va aprinde frunzele uscate.

Apoi, un alt obicei nefolositor, este sa lasi acolo vatra, cenusa si jarul ramas. Desigur ca acestea sunt semne care atunci cand ai venit nu erau si care nu-si au locul in padure.

De pungi, hartii, conserve si altele nici nu incape in discutie... ca te consider om educat.

O noua etapa de mers ne sta inainte si suntem pregatiti sa o intampinam.

tura speo - ziua 1

Lumea subterana are un farmec aparte.

De la surpriza gasirii intrarii unei pesteri, pana la descoperirile neasteptate de noi galerii si formatiuni,

conteaza enorm si oamenii cu care te insotesti.

Poate asemanari exista, insa doua pesteri la fel nu vei intalni.

Doar sa aloci timpul si sa te opresti din alergare pentru a admira .

Cu sau fara apa, mai inguste sau mai largi, mai lungi sau mai scurte, e ceva acolo de vazut, invatat, descoperit.

la temperatura constanta si lumina lanternelor inaintam pas cu pas. Cataram unde se cere si utilizam echipamentul tehnic ori de cate ori este nevoie.

Te-am auzit afirmand ca nu prea te atrag pesterile. Ei bine, pun pariu ca nu ai incercat prea multe si poate nici in maniera cea mai frumoasa.

Te invit sa descoperi o alta perspectiva a muntelui, mai exact cea interioara ;).
Lasand la o parte ideile preconcepute, la urmatoarea tura ia-ti avant si hai sa incerci.

Te las cu aceste cateva imagini, dar iti zic de pe acum ca urmeaza si alte postari in genul asta :)

tabara de BUSHCRAFT - etapa de vara - a2a jumatate

Continuam cu a 2-a parte a taberei noastre. Treaba faina e ca aici fiecare are ocazia sa invete, sa experimenteze si sa impartaseasca atat cunostintele proaspat primite, cat si cele cu care a venit de acasa.

Desi multe din activitati presun munca in echipa, totusi oricare din noi trebuie sa fie in stare sa se descurce si singur.

Dupa o scurta recunoastere a zonei si memorarea resurselor disponibile si a locurilor in care le putem accesa, trecem efectiv la treaba.

Pare simplu sa-ti pui tabara intr-un loc sigur, insa fara cateva notiuni de baza poti risca mult si inca fara sa iti dai seama.

Astfel ca o data ce-ai prins schema cu alegerea locului potrivit si intelegi ca acesta trebuie pregatit intr-o zona cat mai lipsita de primejdii, urmatorul pas este sa ai resursele (lemn pentru foc si constructie, apa) la indemana si sa le folosesti corespunzator.

Cum iti asterni, asa dormi. Tocmai de aia ii important sa adaptezi bine adapostul in functie de nevoi,  conditii si resurse disponibile.

Mai inveti inca o treaba buna: anume, sa iesi din "autismul urban" si sa poti descifra elemente din natura. In prima faza observi si aspectele marunte din jur. Dupa o vreme ajungi sa cunosti mai bine ceea ce observi si sa poti folosi in diverse moduri, pentru tot felul de nevoi.

Exersam atat treburi pe care credem ca le stim cat si cele pe care le-am vazut pentru prima oara.

Lucrul cu uneltele are dublu scop: o data obtinerea accesoriilor necesare in tabara si totodata invatarea si perfectionarea utilizarii cutitului/macetei/toporului.

Ca idee, orice program as pregati si orice locatie as alege, reusita turei sta mai ales in dorinta participantilor de a se implica in mod activ si de a da dovada de buna intelegere. Nici trupa asta nu a facut exceptie si pot zice ca ne-am simtit bine si am reusit sa acoperim intreg programul propus.

Sanatate si sa ne vedem la urmatoarea.