
Asta-i tot din ciclul, pesteri (nota pentru speolog - nu te crispa ca le bag in aceeasi categorie, ca din pacate multe din ele si sunt - mai ales alea devastate), mine, buncare, grote, santuri, gropi, canale, tuneluri, darapanaturi, toate au farmecul lor (chiar daca in sens diferit)
Cu alte cuvinte turism boschetaresc.
Intrarea poti spune ca e tainuita.
Dar sunt locuri in care cand eram mici bantuiam.
Acum, nu doar ca sa ne aducem aminte de copilarie, dar si pentru ca altundeva nu prea putem mere (ploua si nici timp suficient nu aveam), numa

Pe tavan, stalactite .
Gratarul de jos l-au furat romanii, ca era din fier. Se pare ca sunt mai multi care stiu de buncarele astea.Nu-ti arat pozele unde e spart betonul si scos gratarul, ca nu-mi plac.
Gauri de ventilatie.
Acolo poti sa vezi ca aveau tras si curent electric.
Recomnadare - nu mai mazgali, zgaria, afuma, distruge peretii pesterilor, cladiurilor parasite, buncare, tuneluri, etc. Ca nu ai absolut nici un folos din treaba asta, ci din contra.


Prin fisura radacini indraznete coboara dupa apa.
De la distanta inca poti zari cei doi pini, cei mai asprii pe zona asta.



Dar si el ca si cantonul nu pare prea in forma.
Intrand pe usa deschisa, am evitat sa-ti arat parchetul umflat de apa ce se scurge libera printre tiglele sparte de oameni fara minte.
Iesim un pic sa vedem podul.

S-ar fi mentinut mult mai bine casoia, daca cineva nu ar fi distrus o gramada de tigle .
Lada din lemn ca si scaunele si inca cateva lucruri au fost facute aici de cei ce locuiau la canton (cel putin asa imi da impresia).
Intram pe usile alea , pe rand.
Chiar si o semicursa.
Afara un foisor, care si el e mai depreciat decat ar trebui sa fie la varsta lui. Si ala e un pic vandalizat.
Plecam mai departe, parasind cantonul
Aici, unde o data a fost cine scrie pe usa, acum se inghesuia intre birou si perete unul din cei doi catelandrii de care ziceam.
Motoare, angrenaje, fierotanii.
In alta incapere se afla piesele de rezerva.
Si printre fierotanii si intuneric, si cativa fluturi pe tavan, dar nu de oricare, ci dinastia frumosi.

In frigider nimic proaspat.





La una gasim un atelier de mecanic, intretinere si reparatii dacii, tractoare.
Vechi custi de iepuri, cotet de gaini, butoaie din lemn, etc.



Numa putin de tot mai sus pe vale, dam ce ceea ce a fost nu de mult gater.
Din start marait si vreo 4 caini ies in goana pe poatra.

Raman inauntru in sala imensa doar doi pui cu coada intre picioare, dar cine are treaba lor, ... noi suntem turisti, avem mancare in traista.
O plimbare cu "vagonasul" in deschidere.



Transmisii prin curea.

Asa ca daca astea au ramas in paragina, am zis ca-i bine sa le vedem si noi, mai ales ca-s la noi in padure.
Adaug si zic, ca daca cei ce trec (oricare din voi, noi), ne-am uita doar si n-am distruge si fura, ar fi cu mult mai bine.
Nu am pus nicicare din noi mana cand s-au construit toate astea, asa ca ar fi bine sa nici nu ne amestecam in a le distruge, descompleta si mai sti tu ce pacolo.
Oricum, important e ca ne-am simtit iar ca si cand eram mici, si cotrobaiam prin drapanaturi, uzine, cladiri, vechi vile, chiar mai bine de atat, ca astea-s si in padure.