Prin Muntii Mehedinti

In tara pinului negru, ... de Banat cum spun unii (vorba lui Mita, e pin ca ceilalti pini, doar ca asta creste in Banat), sa vi sa dai o tura. Sa-l vezi cat de bine sta infipt in stanca, numai el stie cat de lungi ii sunt radacinile de ajunge sa-si traga apa. Creste mare si sanatos. Este un model excelent, pentru crescatorii de bonsai, dar aduce multa culoare peisajului si bucura ochii oricui ii vede.

Multi pereti de calcar, numai buni sa-i cateri.

Urcusurile traverseaza paduri de obicei cu inclinatie pronuntata. Uneori treci pe langa vai, cu paraie sanatoase, ce se adancesc in calcar, formand chei , canioane. Pentru iubitorii
coborarilor pe canioane, intreaga zona este generoasa. Ai chei si pe-o parte si pe cealalta.

Padurile de regula sunt formate din fagi mari si pe langa stanci, te impiedici in tot felul de arbusti si tufe.

Aici gasesti varfuri ce trec de 1300m si chiar 1400.

Fata de Muntii Cernei, zona este mult mai arida. Vara urci prin paduri, treci poieni, e placut, mai intalnesti cate-un salas, o stana, ...

Ciobani cu opinci din piele , ... si haita de caini.

Poti sa-ti iei lapte si branza, sa mananci la pranz o mamaliga buna. In sezonul potrivit, mai gasesti si fructe ici colo.

Treci peste lapiezuri, te mai imboschetaresti de cateva ori si ajungi la asa numitele crovuri.Frumoasa priveliste, e o alta lume aici. (nu dezvolt acum)

Din nou ai ocazia sa vezi cai salbatici, parca, ce alearga nestingherit. Intalnesti si cate-o stana izolata, pe imensul "stadion".

Vipere, gusteri si tot soiul de soparle, pentru iubitori de reptile, ... pentru cei cu teama de ele recomand ca extractul de venin sa nu lipseasca (nici celorlalti nu le strica sa-l aiba) .

De vrei sa strabati tinutul, ai destul, ... iar de vei vrea sa cobori, ai cale fie pe stanca in jos, daca ai plecat cu funiile la tine ( cobori in rapel pe coarda), fie pe cate-o vale mai intortocheata, unele sunt marcate cu marcaj turistic, mai mult sau mai putin vizibil.

Inainte sa cobori, privesti apusul. De aici seamana a zona tropicala.

Iar Muntii Cernei, ce-i vezi pe partea cealalta, atat de impaduriti, chiar aduc a jungla.

Dupa "desertul" dintr-o zi de vara aici, chiar ti se face dor de multimea de verdeata ce inunda intreaga vale a Cernei.

Pentru cei pasionati de cioplit, aici gasesti trandafir si liliac (mai greu de gasit in alte zone).

Pentru culegatorii de plante , gasesti din abundenta.

In diminetile racoroase si senine, cand te trezesti devreme sa pornesti la drum, te incalzesti si te hidratezi cu un ceai preparat din apa izvoarelor si plantele de aici.

Mananci un mar sau doua, pe care le-ai cules de mai jos. Merge si-un gem de casa, aici intervine lingura de lemn (mai sus cana - la ceai). Painea asta cu mai multe cereale , adaugi poate si ceva miere si ce mai ai pe acolo si ti-ai facut rezerva de energie.

Si-i dai mai departe.

in padurea de langa casa

Padurea asta e ca o gradina botanica. In jumate de ora de plimbare intalnesti foarte multe specii de arbori si arbusti. Gasesti aici salcam, mai multe specii de stejar (Quercus Sesilliflora, Quercus Pedunculiflora, Quercus Cerris) , fag, carpen, artar, molid, brad, pin de padure (silvestris), pin negru (nigra) , tei, corn, alun, paltin, mesteacan argintiu , plop alb, salcie capreasca, mar, cires, nuc, castan, arin, jugastru, ulm, frasin si altii pe care probabil uit sa-i mentionez.
Fain , nu ?
Na , si de aici, gasesti destui cazuti, unii mai recent altii mai demult.
Iti poti lua cat de uscat sau verde doresti, in functie de ce anume vrei sa faci cu el (nu ma refer la mobila sau sa-ti faci casa, ci la cioplit lucruri marunte).
Lingura de nuc desi este fina si subtirica, este rezistenta si incapatoare. Si culoare si capatul manerului te duc cu gandul direct la corn . Este o lingura de padure, si reprezinta un amestec de finete si salbaticie.
Pentru ca unora le plac mai mult cele cu manerul mai gros, ai aici si una de cires. Este incapatoare si robusta.
Sunt atat de diferite , tocmai ca poti alege pe cea care ti se potriveste.

LINGURI

acelasi pamant, acelasi arbore, acelasi"sange"

Au forma, culoarea si intrebuintari diferite, dar s-au hranit cu aceeasi seva.
Se completeaza una pe cealalta.
Lingura autentica de cires , ...
Putin mai lunga decat de obicei, comoda si incapatoare, este un partener de neegalat, in toate excursiile. Cu ea mananci de toate si mesteci bine si-n oala.
Este echilibrata si ergonomica. Finisajul ei intrece multe alte linguri .
Am hotarat sa las pe coada o fasie din coaja lui , ca in felul acesta sa te simti si mai aproape de el (de cires).

Cana , cum spuneam , din acelasi pom, este de marime medie. E comoda in mana si are o buna stabilitate. Are snurul ei din piele.Si ti-e mai mare dragul sa bei din ea. Ciresul, este de fapt geamanul trantit al celui ce si acum pazeste dealul. Desi a pierdut jumatate din el, in urma zapezii cazute toamna asta, aminteam mai devreme, totusi se indarjeste sa reziste. Din an in an are tot mai putini "vecini ", majoritatea din ei cazand rapusi de fulgere si zapezi, ori de trecerea necrutatoare a timpului.

Am zis ca atunci cand el nu va mai fi, o parte macar sa "traiasca" si sa serveasca in continuare omului, asa cum si el a facut-o atatia ani, dand fruct si umbra in verile toride.