miercuri, 18 mai 2011

Mai lunga cu padurea, ca sa calatoresti o data cu noi

Pe asa o vreme buna e si pacat sa stai acasa.
Ne adunam multi (patru), ca niciodata.
Nu-s decat 3 zile, dar in astea am zis sa ne impadurim puternic.
Apropo de padure.
Aici gasesti arbori de zeci de metrii, puieti de n-ai loc sa te strecori.Apoi is parcelele cu copaci de varsta noastra.
Unele zone au curat pe jos de parca e proaspat maturat, dar altele sunt acoperite complet de vegetatie.
Uite, spre exemplu aici ii padure de fag, dar dinaia mari (vezi omul cat de mic , in stanga drumului).
Insecte de toate felurile- taratoare, zburatoare si alergatoare - misuna.
Toata padurea aduce a jungla.
Umblam pana gasim un loc care consideram ca-i potrivit pentru tabara.
Sarcinile se impart.
Unul face focul, altu aduce lemnul, altu apa.
Intre timp se lasa seara.
Cateodata nu gasesti apa asa cum ti-ai dori.
Nu toata apa e limpede si baubila.
Aici un filtru e de mare ajutor.
Ca alternativa la filtru asta, poti folosi un fitru gravitational improvizat si apoi fierberea.
O treaba foarte faina e sa "observi" natura si cu urechile, nu doar cu ochii.
Este dovedit faptul ca atunci cand vorbesti nu auzi prea multe in jur.
Nota :La padure e mai bine sa asculti, decat sa vorbesti.
Sa auzi numa cum seara pasarile tac deodata.
Si dimineata inainte sa iasa soarele incep sa ciripeasca. E liniste si deodata se pornesc.
E un moment minunat pe care merita sa-l traiasca oricare. Drept e ca nu oricui ii pasa.
Raman la ideea ca in padure hamacul este cea mai buna modalitate de campare.
Sa vezi numa ce fain te simti cand afara ploua si esti la adapostul tendei si poti sa si vezi cum se preling stropii.
Apoi sa vezi insectele cum misuna si tu sa stai la adapost sub plasa fina. Adierea placuta trece, insecatele nu.
Dimineata incepe cu ceaiul.
Dupa micu dejun ne pregatim pentru mesterit. La padure nu vi doar sa dormi, aia poti face si acasa.
Fiecare are cate un topor dinasta mic.
Si adevaru e ca-s tare faine la cioplit.
Orele trec, aschiile sar, formele se contureaza.
Pranzul il mai luam aici, apoi adunam, curatam locul, mascam solul si o luam la picior.
Apa ne-o luam de mai jos, ca pe piciorul dealului si in culme izvoare nu-s.
Gandacul ala fain.
Croitorul ce-si croieste, ... drum cred.
In drumul nostru intalnim si larice.
Dar au mai ramas doar cativa, ca parcela fusese exploaata cu multi ani in urma.
Insa cei ramasi sunt exemplari.
Ne prinde seara umbland si chiar noaptea.
Pana gasim loc , pregatim, gatim si amenajam, se face tarziu.
Dimineata fetele comice.Toata lume e somnoroasa.
Unul mai energic ca altu. : ))
Pana si hidratarea se face de pe spate.
Si aici ca sa iei apa tre sa cobori intr-o vale salbatica.
In ea are particule organice si anorganice.
Ceaiul de menta verde e numa bun.
Imagine cu tabara.
Apropo Liviu si-a amenajat un pat -targa, ca zicea el ca-i mai confortabil (insa nu dormise pana acum niciodata in hamac).
Pe masura ce coboram, peisajul se schimba.
Langa poteca ai sa intalnesti avene inchise cu gratare metalice si panouri informative langa.
Dar stai linistit, ca or mai ramas destule si deschise. Accesul in ele este posibil doar cu echipament adecvat si cunostintele necesare.
Sunt "covoare" imense cu leurda inflorita.
Toata zona mirose interesant.
E un parfum floral cu un iz de usturoi.
Aici padurea e tanara si lumina patrunde in cantitate mai mare.
Calcarul iese ici colo. Pe langa si peste el cresc frasini, carpeni, aluni si felurite ierburi.
Vlad s-a oprit sa culeaga si muguri de molid sa faca sirop, asa ca am gasit cu cale sa pornesc o lingura de jugastru.
Ma, auzi tu, sa nu uiti sa aduci in tura si cata sirop dala ! Da las ca-ti mai amintesc io.
Imi dau seama ca stam mai mult acasa decat in natura , mai mult facem ce nu ne place decat ce ne place, ... si asta nu-i bine.
Amu na, ce sa faci. Macar cat ai vreme iesi.

marți, 17 mai 2011

la mana a 2 a


Vlad isi vinde cutitul.
E un Lauri cu lama de 10,5 cm lungime si maner din buba de nuc.
Pentru detalii il cauti la : raven_vlad@yahoo.com .

luni, 9 mai 2011

gura de aer proaspat

A umbla in padure cu gandul la grijile de acasa, la stirile din ziare si televiziune, la barfe de tot felul si alte ganduri inutile, este o mare pierdere, .... mare de tot.
Vezi tu, merem impreuna si in loc sa observi si sa asculti, vorbesti si te gandesti la tot felul de nimicuri si nemultumiri.
Altul in locul tau ar dori sa aiba langa casa macar si un ,,petec" in care sa poata "respira" ceva mai pur.
De multe ori "imprumutam" si noi potecile mistretilor si caprioarelor. Drept e ca uneori le mai largim un pic.
In grupuri mari nu-i fain sa iesi indiferent cine ce-ar zice.
Dincolo de 4-5 oameni e imens, nu mare.
Amu ce sa zic, depinde si ce anume urmaresti. Dar daca vrei sa auzi ceva, sa faci si altceva decat sa povestesti lung, nu prea vei reusi.
Este dovedit faptul ca cu cat este mai mare grupul cu atat mai putin se face si mai mult se vorbeste.
Fiecare va cauta sa se sustraga, doar doar va face altu treaba aia in locul lui, fara insa sa realizeze ca neparticipand
activ pierde toata distractia.
Si ca sa fie clar, nu-i vorba de grupul tau, ... si in nici un caz de grupul nostru ( ... sau ? :)) ).
O data ajunsi unde ne doream, ne oprim si facem planul.
Cand esti la padure este esential sa distingi atat intre sunete cat si intre nuantele de verde.
Iti ziceam de multe ori cat de fain e sa sti speciile de arbori si ce anume pot ele sa faca pentru tine, unde si cum cresc, cat si de ce.
Imi este greu sa cred ca poti iubi o persoana pe care n-o cunosti. La fel e si cu natura. Intelegi tu ce zic ?
Sarcinile se impart.
Unu aprinde focul.
Altu se ocupa cu aprovizinarea de combustibil.
Si altii se ocupa cu fabricarea "mobilei".
Apropo de mobila, fie lucrii cu lemnul uscat , copacul cazut, fie deloc.
Nu uit ca la urma urmei confortul asta de a sta pe o bancuta e un moft. Niciodata sa nu-ti treaca prin cap sa tai aiurea arborele doar ca sa te asezi cateva ore sau minute pe el. Asta-i lipsa de ratiune.
Daca-i cazut insa, n-ai decat sa-l pui sub tine, ca pamantul trage rece.
Sa faci banca e moft doar daca o faci pentru o singur tura.
Insa daca ai in plan sa revii, atunci merita.
Spre exemplu paici poti si tu sa treci, sa te opresti, sa iei o gustare, un ceai.
Putin probabil sa-ti dea in gand, ca-i o
urcare tare abrupta si o coborare imboschetarita, dar na, nu se stie.
Asa cand misti e bine, insa daca stai te ia frigul.
E perioada aia de la incetu lu mai in care uneori mai si ninge (anu asta nu) .
Insa langa foc e omenie.
Ca-n multe paduri de paici, si-n asta ai lemn de foc si copaci cazuti in toate stadiile de uscare, de la aproape verde pana la putred.
Dar sa vezi numa cand o da caldura si pamantul s-o mai usca, baltile seaca si izvoarel se imputineaza, orice vale umeda si racoroasa e ca o gura de apa rece pentru omul insetat.
Perioada asta in timpu zilei is 12 grade cel mai cald si noaptea 1-2 grade.
Dar in cateva zile se schimba treaba .
Apoi gandul zboara la alergari lungi, in pantalon scurt, in teren variat, cu praf care se ridica de la impactul cu talpa.
Raze ce patrund printre crengile dese, variatii de cald si racoare.
Atunci cand fara tricou e bine si cand apa rece e la mare cautare.
Dincolo, complementar sau paralel (cum vrei tu) de umblat si mesterit, e alergarea in padure.
E o forma de miscare dintre cele mai faine. Te simti liber, atat de liber cat se poate simti un om in trupul sau atata vreme cat traieste aici jos.
Cu cat mai lunga alergarea cu atat mai mult calatoresti.
Nicicand odihna , apa si mancarea nu sunt mai apreciate decat atunci cand ele sunt necesitate si nu doar distractie.
Pe de alta parte daca ceea ce faci in trup nu se absoarbe in spirit, nu faci decat sa incerci sa umplii cu apa o suprafata convexa ( = inversul celei ce tine apa).
Si inchei spunand ca daca iti plac florile de la florarie sau plantele din ghiveci, atunci padurea este rai, mai ales primavara.

miercuri, 4 mai 2011

ploaia continua, munca in atelier la fel

Intru si mai cioplesc un pic la ele.
Pana una alta, am gatat si o lingura
Din lemn de cires, pregatit din timp, cioplit uscat si apoi finisat, am scos-o.
Mi-a placul la ea combinatia intre nuante.
Am facut-o pentru un priten.
Tre sa-i mai fac si o husa.
Ii o luna de cand am scos copacei de la iernat.
I-am ajustat un pic crengutele si am taiat mugurii.
Carpenul e dintre arborii preferati atat la formare bonsailor cat si pentru linguri.
Daca lingura de arpen nu-i deosebita prin culoare, este prin tarie.
Insa la bonsai e excelent, ca are frunza mica si forma e expresiv.
Alti arbori faini, faini, adica na, imi plac mie, is pinii si molizii.
Cresterea si formarea bonsailor ete o alta activitate faina.
Astia au deja 9 ani de cand ii formez. Dar varsta lor e alta. Unii au mai bine de 15 ani.
No, dar asta-i alta poveste.
Asta nu-i blogul cu bonsai, asa ca nu intru in detalii
Iti arat doar asa cand si cand pentru ca si ei sunt arbori , sunt vii si provin din natura.
Este o parte din padure la tine acasa.

padure, lemn , lingura

O dupa-masa umeda si intunecoasa numa buna de iesit la padure.
Acum ca sa observi orice miscare tre sa stai tare atent.
Toate-s ca umbrele.
Vegetatia mascheaza, asa ca nu vezi prea departe.
Si cand e inorat, e mult mai intuneric in padure decat in lunile trecute.
Bagam topoarele la lemn.
Fiecare e bun in felul lui. Unu mare e bun ca lucrii mai rapid, altu mic e bun ca intrii bine la detalii.
Al mediu e bun ca face si treaba ce o face ala mare si ce face ala mic. In plus e mai usor de purtat ca ala mare si mai zdravan ca cel mic.
Fiecare e bun la ceva. Nu stiu ce tot dezbateaua ei pacolo.
Treaba-i ca planul e facut.
Avem de dat o tura de mai mult zile , in patru oameni.
Pasarile doar se aud.
Nu-i mai ca-nainte, cand vedeai ciocanitoarea de departe.
Acum frunza retine ploaia chiar si o jumate de ora (daca nu-i da tare), dar te si uda cu o jumate de ora mai mult decat la loc deschis.
Taramul melcilor, salamandrelor si broastelor. Acu le place, ca mai la vara nu le mai vezi asa peste tot.
Liviu in sopru mestereste o lingura pe care eu o consideram rebut.
Totdeauna ma bucur sa vad ca el scoate ceva din ce eu am abandonat.
Vedem daca o sa-i iasa ceva sau doar exerseaza.
Treaba e destula, timpul e cum il sti.
Apropo de asta, imi doresc o postare pentru voi care ciopliti , care mai faceti linguri.
Va anunt din timp, ca as vrea o postare pe care sa o umplem cu linguri si oameni ce le fac de placere.
Te anunt si daca doresti, imi vei trimite mail cu lingura sau lingurile (poze) si numele tau, daca vrei si vreo poza cu tine la mesterit.
Asta pentru ca e un lucru bun, o activitate care ne uneste.
Zic pentru ca am vazut ca te-a prins si pe tine si te-ai bagat sa cioplesti.
Asa ca ar fi faina o postare in care sa fim cat mai multi.
No, te gandesti si cand dau anuntul daca vrei imi zici.

luni, 2 mai 2011

unele folosite, altele noi, unele cu mici nereguli, dar toate in stare foarte buna

Pe astea le dau mai ieftin decat pe cele noi  (nefolosite) . Daca vezi ceva ce-ti place imi zici intr-un mail si iti voi da toate detaliile .
Aici is alea ce amu le dau si le-am folosit dar sunt in stare foarte buna de functionare.
Tot aici o sa pun canile si lingurile pe care pana acu nu le puneam deloc. Sunt unele care n-au iesit cum as fi vrut sau au cate-o fisura pe care am inchis-o cu adeziv si care sunt numa bune de folosit pentru cine se multumeste si cu astea mai "imperfecte".
Insa n-am sa pun ceva ce nu poate fi folosit sau pe ce nu poti conta.
Oricum cand ma intrebi de vreun produs o sa aflii tot ce stiu si eu despre el si daca iti convine ti-l trimit, daca nu, nu.