tabara de bushcraft - etapa de toamna

Din tabara de bushcraft - etapa de toamna as avea material pentru cel putin 3 postari, dar am sa comprim ideile doar in una singura.

Actiunea a inceput la lumina frontalei si asa ne-am deplasat, am gasit locul si am amenajat culcusurile pentru prima noapte.

Vremea a fost blanda cu noi si temperaturile pozitive.

Dupa ce ne-am confectionat unelte am inceput sa ne fabricam si accesoriile necesare.

Am avut ocazia sa construim si sa probam mai multe tipuri de adaposturi pentru ca la nevoie sa putem alege unul potrivit cu cerintele si materialele de care vom dispune.

Explorarea zonei si notiunile specifice de orientare in teren sunt parte indispensabila din fiecare tabara.

Distingerea resurselor si utilizarea lor este esentiala. In functie de sezon si locatie, cu cat cunosti mai bine ce poti folosi si cum anume, cu atat esti mai bogat si mai lipsit de teama.

Cina era urmata de povestile la foc unde depanam patanii si invataturi.

Un alt lucru foarte important este ca omul sa stie cum sa isi incropeasca un adapost real indiferent de anotimp si locatie, chiar daca va fi sa foloseasca exclusiv ceea ce ii ofera natura.

Munca in echipa este o aventura in sine. Spun asta pentru ca deseori avem impresia ca singuri am lua cele mai bune decizii. Totusi treaba e ca ceea ce fac cativa oameni bine organizati nu poate face unul singur ... si in niciun caz in aceeasi unitate de timp.

Invata fiecare sa isi foloseasca cutitul, toporul si fierastraul in timp ce mestereste ceva util.

Tabara noastra s-a transformat intr-un catun ce include si anexele aferente... sau cel putin asta e impresia noastra :)).

Frunza a cam cazut iar razele patrund nefiltrat printre ramurile golase. Am avut si zile cu ceata si ploi, mai ales nopti.

Apropo de asta, fiecare a avut ocazia sa verifice daca adapostul sau ii ofera protectie sau necesita ajustaje.

La partea de orientare am reluat exercitiile cu harta si busola, am parcurs si cateva tehnici mai putin conventionale pentru determinarea directiei.

Paturile suspendate sunt utile in sezonul rece si mai ales cand faci tabara pentru mai multe zile.

Legat de modul in care se organizeaza lumea, e o lectie de invatat pentru fiecare.

Ploaia de noaptea trecuta a fost un test foarte bun pentru adapostul nostru. Adapost natural sau artificial?

Artificial, dar realizat exclusiv cu materiale naturale si gasite la fata locului.

Tine minte: adapost natural este acela pe care nu il construiesti ci, cel mult, il amenajezi un pic (de exemplu pestera, scorburile din arborii seculari, gropile, surplombe etc).

Din spate vazut se camufleaza foarte bine.

La partea de autoaparare ne-am confectionat armele si apoi am trecut prin cateva tehnici de baza. Insa exercitiul este cel care sedimenteaza cunostinta.

Confectionarea unei sulite bune nu e un lucru usor. Lemnul se alege bine, iar varful sulitei nu e atat de simplu de realizat pe cat s-ar crede. Nu confunda un varf conic pentru antrenament cu varfurile pentru vanatoare. Dar e bun omu sa stie din fiecare.

Sulita si bolasul au fost pe ordinea de zi.

Asa ca fiecare a exersat aruncarea cu mai multe tipuri de bolas. Tintele dupa care se incolaceau erau copacii subtiri... nu oameni sau alte vietuitoare.

Iar pentru sulita avem ca tinta un sac plin cu frunze tasate si atarnat cu sfoara.

Pe langa partea de mesterit si miscare la aer curat de munte, iti exersezi ochiul si mana, dobandesti mai multa forta, dexteritate si precizie. Nu e o joaca buna doar pentru copii ci, in primul rand, e un antrenament complex pentru adulti.

Si e interesant sa privesti prin comparatie primul sfert de ora la aruncari si ultimul, dupa ce deja or prins schema.

Ar mai fi multe de povestit legat gasirea si preparara hranei, tratarea apei, asumarea responsabilitatilor, pregatirea fizica si tehnica specifica si inca multe altele. Dar daca Dumnezeu ne mai tine p-aici si suntem sanatosi, vom merge si vom face.

Pana atunci insa, sa ne vedem cu bine si sa bagam la cap invatatura sanatoasa.

inca o lingura unica pentru o persoana unica

Lemn de zebrano ?
Mmmmnu. E stejar de-a nostru ales cu grija si pregatit incet incet. Coloritul e un aspect, iar alta treaba e modul in care jonglezi cu dispunerea fibrei.

E o lingura usoara, simetrica si suficient de incapatoare.

Iata si dosul ei.
No, iar in cazul in care socoti ca nu e pentru tine, din nou iti spun ca poti face un cadou frumos cuiva drag.

lingura de prun

 Intr-o lingura si doua vorbe am sa exprim momentul.
De data asta povestea este tainuita si nici eu nu cunosc cate primaveri a vazut batranul prun.

Cu nuanta caracteristica si forma specifica, pot spune ca e una din multele linguri pe care le-am cioplit ... si atat.
Insa realitatea este ca e unica si nu va mai fi niciuna ca ea. Este simpla si eleganta, usoara si incapatoare.
De data asta nu te voi indemna sa o iei pentru tine, ci mai bine gandeste-te ca poate fi un frumos cadou pentru cineva drag tie.

cutit scandinav

"Mai rar nu e sinonim cu deloc"
Plecand de la vorba asta, pot zice ca am gatat cateva linguri, un cutit si multe teci la topoarele mici si mari care ne vor servi la tabara de bushcraft din iarna aceasta.
Si da, aia este o lingura de maslin, insa astazi discutam strict de cutit :) .

 Lama de marime medie, maner din lemn de tisa si corn de cerb carpatin, iar teaca am facut-o sa-i vina la fix.

 Canalele de la capetii manerului servesc ca indicator pentru mana si ofera o aderenta foarte buna in anumite prize.
Urmeaza linguri si apoi mai vedem. Sanatate buna.

alpinism - cladim pe temelia deja pusa

Cu ocazia asta am sa-ti redau cateva franturi din cursul de pregatire.

Ne-am intalnit cu un scop precis, anume sa aprofundam notiunile esentiale de parcurgere si apoi sa trecem la partea de echipare.

Discutam de un weekend prelungit destinat pregatirii in alpinism - etapa de vara.

Aia e tabara noastra de baza, de unde vom pleca zilnic in diverse locatii pentru a desfasura aplicatiile la stanca.

Trecem prin teoria deja invatata si completam cu ce este nevoie. Atmosfera e relaxanta si ma bucur ca avem oameni deschisi si dornici sa invete.

Ne asiguram zilnic ca ceea ce urmeaza sa facem in teren a fost inteles si va fi executat in bune conditii.

De asta se urca doar cap/secund, mansa nu intra in discutie.

Cataram intai pe rute deja echipate pentru a exersersa atat tehnicile de asigurare si regrupare, cat si miscarile specifice de escalada.

In trasee se pleaca cu echipament complet si cunostintele deja asimilate.

Invatam sa plantam protectiile. Lucram atat cu nuci de toate felurile, cat si cu pitoane, pene si anouri.

Invatarea o facem la orizontala si in plan cu inclinatie mica. In timpul invatarii simulam parcurgerea pe verticala. 

Dupa ce ce trece o echipa, nu ramane nimic in urma ... sau in stanca.

Fiecare punct intermediar si amaraj este supus testelor de rezistenta si au loc discutii legate de solicitari.

Ne impartim pe echipe de cate doi, si vom lucra in rotatii. In felul acesta fiecare apuca sa echipeze si sa parcurga, sa recupereze si sa se retraga.

Invatam sa utilizam atat tamponorul de speologie (pentru spituri autoforante)- expandare prin percutie, 

cat si cel caruia i se ataseaza burghiu (prindere sds) - expandare prin insurubare.

Ne tinem de programa si zilnic avem atat teorie cat si practica. Astfel ca se continua catarare libera (utilizand exclusiv prizele naturale) cat si pe sistemul clasic (utilizand inclusiv echipamentul din dotare: scarite, carlige, anouri,etc). 

In tabara ne asiguram un trai decent si atmosfera e placuta. In afara programului de curs se abordeaza diverse teme, unele mai filosofice ca altele :)).

In alta zi am coborat in adancul masivului pentru a exersa parcugerile pe coarda.

Alpinistul trebuie sa fie pregatit oricand sa coboare si sa urce pe coarda si e inadmisibil sa nu cunoasca nodurile si tehnicile specifice, parcurgeri fara ajutorul blocatoarelor. De asemena trebuie sa cunoasca coborarea fara coboratoare, trecerile de nod si inca altele pe care ti le las pentru cand ne vedem la urmatorul curs.

Apoi invatam sa parcurgem cap/secund inclusiv traversarile expuse.

Trebuie sa stii cum se parcurg asigurat portiunile expuse din muntii prin care vei merge si este esential ca partenerul tau sa fie la fel de pregatit.

Secretul reusitei sta in detalii. 

Chiar daca nu ai prins de aici decat vag aroma actiunii, in realitate s-au petrecut mai multe. 

N-am ratat nici tehnicile de salvare ce necesita realizarea si utilizarea sistemelor de scripeti.

Tehnica a fost predata, insa pentru asimilare reala si mai ales aprofundare, va fi nevoie de cateva ture specifice.

Pana la urmatoarea, sa auzim de bine.

din codrii

O zi insorita de toamna, poate si un pic racoroasa, ne gaseste umbland prin padurile in care venim sa desfasuram activitatile cu grupul.
Viroza nu ne-a oprit ci doar a incetinit o leaca ritmul :) .

Observam imprejurimile, distingem locurile potrivite pentru adaposturi, sursele de apa, lemn si alte bunatati . Ne aflam in plin sezon de ciuperci si am zis ca de anul asta vom incepe sa aprofundam cunostintele legate de identificarea si prepararea lor.
Pana atunci, dar si dupa aceea, nu recomand culesul si consumul lor de catre personele care le cunosc doar ,,dupa ureche,, pentru ca riscurile sunt reale si nu merita.

Cam asa se vede acum din hamac, insa la vremea aia majoritate arborilor vor fi dezveliti si mai multa lumina va lovi tarana cu multimea incomensurabila de fotoni :)

                                                  Uite si ciuperca de poveste.

Avem padure de amestec , in care predomina foioasele, cu precadere fagul. Apoi sunt mai multe vai mici ce au la baza izvoare,  iar pe masura ce coboara, dau nastere la paraiase.

                                                  Solul e bogat si muschiul gras.

Spre deosebire de iarna, in sezonul asta ai acces la o varietate mai mare in ce priveste hrana.

Unele pot fi consumate doar gatite, in vreme ce la altele trebuie sa fi cumpatat cu cantitatea.

Unele arata bine doar pentru ochiul cunoscatorului, iar altele sunt efectiv asunse de orice ochi si trebuie sa sapi sau sa cateri pentru a le obtine.
Unele se tarasc, altele alearga, unele zboara, iar altele stau nemiscate.

Insa pe langa ce bagi in gura si cu ce te acoperi, mai ai si mediul extrem de diversificat prin care sa te misti. Atat flora cat si fauna e din abundenta si daca ai vrea sa observi si sa intrii in detalii, nu te-ai plictisi nici dupa doua saptamani.

Maine dam alta tura si mergem mai in amonte pentru ca vrem sa acoperim o arie mai larga.

topor viking

 E un topor mare la care fieru e forjat manual, coada si teaca de asemenea sunt facute de mana.
Greutatea toporului cu tot cu coada e de 1,3 kg. Lungimea taisului e de 13,5 cm. Lungimea cozii este de 75 cm.

 Taie foarte usor atat in lemn verde cat si uscat. Are cadere excelenta si nu necesita multa forta la manuire.
Face treaba si la cioplit, chiar si cu o mana si mai ales la "tamplareli paduresti".

Teaca protejeaza la transport si e facuta dupa modelul vechi, ce nu necesita niciun fel de capse, nituri sau nasturi.
Il vand cu 280 lei.