padurea si glasul

Am umblat si am ajuns. Zi insorita , dar spre seara norii se aduna si noaptea micile picaturi ce se unesc formeaza stropii suficient de grei incat gravitatia Pamantului sa-i cheme la el. De fapt era nevoie de apa.
Foarte fain arata padurea dupa ploaie, dar si in timpul ploilor usoare. O ceata mai subtire sau mai densa se formeaza si inveleste arborii cei mari. 

Izvoare se scurg lin de sub pietre, busteni si chiar din pamantul mlastinos.Uneori tasnesc zgomotos , alteori se preling in surdina. Este si asta o voce prin care padurea vorbeste.
Fir cu fir, se varsa una in alta si unindu-se formeaza paraiele de munte din care sa bei si sa-ti gatesti.
Insa tot ele pe vreme de ploi tari si primavara la topirea zapezilor , formeaza torentul care cara bustenii si face diguri si uneori sparge tot in cale.

 Daca ar fi aleg intre aerul umed si rece si aerul umed si cald, l-as alege pe cel rece. In ambele cazuri pielea o simti uda, dar cand e racoare macar nu tranpiri (nu pierzi apa din tine) asa rapid.Si imi aminteste mai mult de racoarea din munte.
Aici inca e ca in vechime, in sensul ca unde cade copacul, in partea aia ramane. Fagul e stapan pe zona asta. Treaba nasoala e cu coniferele alea care n-au ce cauta in etajul respectiv. Ai vazut si tu ca astia pafara au ras foioasele sa puna conifere si treaba asta a schimbat complet natura .Cetina aia ce ramane pe jos schimba compozitia solului . Si treaba asta are efect negativ asupra florei si faunei din zona, pentru ca disparitie unor specii de plante poate duce si la disparitia anumitor specii de insecte si automat unor animalute. Ii un intreg lant aici.
Asa ca suntem bucurosi ca paici arborii inca mai sunt in locul in care trebuie.

Noaptea e mai rece si focul se face placut atat prin caldura ce o raspandeste, prin lumina blanda, dar si prin faptul ca usuca un pic aerul in jurul nostru. Padurile astea sunt mai tacute decat altele prin care am stat. Asta zic io, anunta prezenta unor animale de prada. Nu copite in frunze se aud ci pasi cu pernite. Cata vreme vantul e absent mai poti sa auzi ceva, dar dupaia ii gata.
Cand patura de nori acopera cerul, bezna noptii cuprinde padurea si totul devine negru si mut.
E ceea ce numesc eu "conditii ideale pentru dormit". Evident daca nu te manca lupu :)) .

Avantajul cand e asa intuneric este ca o mica sursa de lumina se face vazuta usor. O lanternuta cat degetu de lunga dar mai subtire se prezinta ca un reflector.

Padurea ne adaposteste si tot ea ne ofera cele necesare sa ne simtim bine cand o vizitam.

Focul arde fara probleme mari chiar si pe ploaie, daca e alimentat la timp si binenteles daca nu ploua torential.

 

Apa de ploaie ce o aduni pe tenda sau folie o poti folosi atat la spalatu de dimineata cat si la gatit, asta daca nu ai vreun curs de apa in apropiere.

Cand ai umblat, ai vazut la marginea poienilor si pe zonele mai deschise arborii grosi cu coroana foarte bogata.
Ei nu au nevoie sa se inalte prea mult pentru ca lumina o au fara lupta, asa ca se dezvolta in latime.
Totusi e bine sa remarci ca pe partea sudica coroana e mai bogata de regula decat pe cea nordica, iar crengile sunt mai groase.
Ei bine, in padure e altceva. Aici un arbore asa gros ca ala de il vezi in poza e mult mai batran decat alt arbore de acceasi grosime dar crescut la loc deschis. Asta e si drept si foarte inalt. Pai gandeste-te ca o castigat lupte pentru supravietuire. De cand era mic s-a zbatut sa ajunga la lumina si a reusit in vreme ce a altii de langa el nu. Din generatia lui poate nu-s multi in apropiere.Asa tineret mai e, nu-i problema.

Dar si cand cade cate unu dinasta , nu vrei sa fi in preajma. E cutremur de pamant. Aici vorbim de moartea unui urias.
Insa si aici, in moartea batranului e treaba buna, ca altii marunti se ridica, iar trupul colosului devine adapost si hrana pentru multe vietuitoare. Mai apoi el imbogateste pamantul si incet incet dispare cum a si aparut.  Semintele ce le-a raspandit de-a lungu anilor au incoltit iar acum are o familie numeroasa.
Ii ca un cerc si viata asta, ... in anume sens., dar in altul e un drum cu sens unic.
E un cerc viata generalizata, dar viata unui individ este un drum fara intoarcere si un singur sens.Stiu ca aici apare deseori confuzia, nu dezvolt acum.
Sus in coama muntelui am vazut ca frunza ingalbeneste. Curand vom asista la spectacolul de nuante galbui si rosiatice, dar si asta numai pentru o vreme.
Mai tarziu frunza cade si lumina patrunde din abundenta printre crengile dezvelite.
Speranta este pentru inca o dimineata insorita, pentru inca o primavara calduta, pentru inca un gand bun si inca o tura la padure.
Marul nu poate asigura omului o masa completa dar participa la un meniu sanatos.
Daca iesi sau nu in natura nu e totuna.