ma gandeam la tine

      Si incep azi de unde am lasat ieri. Asa se face ca "cel mai mare dar" este in continuare viata.
Am sesizat cateva aspecte comune zilelor noastre, valabile in contextul si zona noastra. Ce o fi pe alte meleaguri nu stiu. 
Se face ca ne miscam intre robotizare, superficializare si insatietate.
Robotizare pentru ca nu mai suntem capabili nici sa dorim altceva decat a face /a indeplini multe sarcini abstracte , ... bune la nimic si pentru nimeni, lipseste pana si dorinta de a mai avea un scop real si consistent, nepasarea fata de bunul simt, lipsa nevoii de a mai iubi si m-as opri aici momentan.
Superficializare pentru ca in amalgamul de informatie nu mai suntem in stare sa aprofundam nimic, ci stergem praful de la suprafata. Suntem de-a dreptul aroganti si ne "vedem" mai destepti ca cei de dinaintea noastra. Maine murim, dar sa ne mai uitam un pic ce accesorii se poarta, ce cu ce se asorteaza, cine ce barfe a mai lansat, ce mai zice facebook ... "si ce ma mai enerveaza fraierii astia, tare as vrea sa nu-i mai vad, ... dar sa plece ei, nu eu!"
Insatietate cand discutam de stricaciuni si ambalaje, dar cand se iveste contextul de a vorbi treburi grele ce tin de viata, responsabilitati, comportament, etc, foarte repede afirmam : " ma dar ce mult vorbesti"  , dar dupa ce el tace si te trezesti intr-un pseudo-subiect si esti capabil sa il duci cu orele chiar de nu-ti foloseste la nimic, ... atunci uiti ca e multa vorba. 
Pun pret pe invelis, ... sa fie frumos impachetat, dar inauntru e putred ! S-a stricat! E mort. Nu-i grav ?! Merge si asa ?!
Te cert, asa-i ? ... Nu, nu pe tine te cert ci pe mine, pentru tine doar trag un semnal de alarma. 
Te constientizez ? Hmm, as vrea eu dar nu pot. Insa iti aduc la cunostinta ca nu e deloc bine asa, ca e nevoie de altfel si altceva, ca trebuie !!! sa fie altfel ca sa fim altceva. Nu altcineva ! ca nu suntem cineva acum, ... nu suntem ceea ce ne credem a fi ci suntem doar ceea ce suntem.
Asa ca anul asta iti doresc sa fii fericit/a si sa fii bine , ... nu doar sa te simti bine.
Sa ne dea Cel Atotputernic intelepciunea pe care pana azi nu am avut-o, dragostea pe care nici nu indraznim sa ne-o dorim, cumpatarea care contrazice atitudinea noastra actuala si sa ne descopere adevarul fara invelisuri. 
Nu multi ani lipsiti de semnificatie si vreo zvarcolire fara directie iti doresc, ci viata vesnica dincolo de barierele marimilor fizice (temporale, gravitationale, atomice si oridecare), iar cata vreme esti paici, sa mergi drept si curajos, nu mandru si nici invidios, ci liber si fara teama. 
Sa ne vedem sanatosi cand ne-om vedea si sa invatam tot ce azi inca nu stim. 
Tie iti multumesc pentru ca m-ai primit si ai ramas aproape si cand n-am venit cu gand bun sau cand n-am spus bine, voua va multumesc ca mi-ati fost exemple, lor le multumesc ca m-au ascultat si le-a prins bine, iar Tie Tata iti multumesc ca nicio clipa nu m-ai lasat nici macar sa ma simt singur. 

 Poate ca se vor mai urca munti, poate ca picioarele astea vor mai alerga o data, poate va mai sari aschia din lemn, poate ca te voi scoate si pe tine sa vezi padurea, sa simti, sa intelegi.