arcul din lemn de tisa

 Lemnu il am de iarna trecuta.
Creanga din care cresteau multe crengute si care avea o gramada de "puncte" negre in ea, incovoiata cum nu traba si nici prea groasa, ... din orice alt lemn ar fi fost nici nu m-as fi uitat la ea.  Insa pentru ca e tisa, mi-am dat silinta sa scot ceva din ea.
L-am lucrat mai mult din pila, ca la modul in care se aschiaza nu lasa loc de topor. Cat despre strambaturi, l-am lucrat la cald si a cooperat. L-am indreptat doar si n-am "intins coarda" pana acolo incat sa-l recurbez, dar poate e chiar mai bine asa ca seamana mai mult a ceea ce era pe vremuri.
Am dorit sa ma apropiu cat de mult de ceea ce se cheama un un arc lung englezesc.

Asta ii intinderea lui si modul in care lucreaza.

Cornul era esential, pentru ca asa se poarta la arcu lung de tisa. O coarda rasucita de dacron, verde cu negru si un pic de piele sa il tii mai bine in mana.

Are ceva puncte mai rigide in zona nodurilor, dar pe ansablu se misca binisor. Si da, e cum il vezi, cu multe noduri.

Cu coarda pusa

si cu ea data jos.

Si asa ii langa om.

Apai mai vedem ce mesterim pana una alta.

inca doua arcuri

Iarasi unu mare si unu mic. Si din nou ala micu e bagat la inaintare, asa ca nu ma intreba inca de al mare ca-i vine randu.

O creanga de ulm recoltata iarna trecuta sta la baza lui. L-am inceput in vara, dar l-am gatat abia acu.
Drept sa zic nu ii dadeam multe sanse. Mi se parea cam scurt si firav lemnu.
Totusi ulmul este deosebit. Nu cu orice esenta poti face ce faci cu el. Asa ca am facut un arculet numa bun.

L-am curbat sa fie o leaca mai taricel si mai rapid. Lucreaza foarte bine la cald si spre deosebire de corn, il faci nod :)).

Se intinde si el atat cat poate si trage binisor, pentru care trage asa de agrement.

Asa-i in repaus.

Da, unu dinasta mic mi-as face si io ca sa il iau dupa mine in deplasare, dar mai vedem pana atunci.

Si asa-i cu coarda pusa. 

Treaba cu arcurile din lemn este ca necesita un pic de simt" (de bun simt). Tre sa stii ca nu-s rangi si ca nu poti trage oricat fara sa le rupi. De regula cel care le fabrica iti zice si cat e intinderea maxima admisa, cu toate astea, sunt convins ca exista oameni care nu tin cont. Deci subliniez inca o data ca spre deosebire de prastie, arcul e mai de finete.
No, cam asta  e. In rest cautam teren bun pentru trageri si pana atunci vom curata ce avem.

una marisoara din frasin

No, ca a sosit si randul ei.

Lingura pentru mancat, mai mare decat multe altele si as ca-i zice numa buna pentru cei ce se plang de linguri prea mici.
E simetrica si se simte placut la mana si gura. Adu numa ciorba, ca lingura ii pregatita.

mai rotunjoara din alun

Este tot o lingura bine legata, de dimensiune medie. I-am lasat o parte din scoarta pe coada s-am finisat-o cu tot cu ea. E din alun mai vechi, bine uscat si o sa poti vedea pe ea toate nuantele lemnului cat si detaliile din fibra.

Altfel e o lingura comoda cu o cupa mai mica si mai adanca .

ne place si din fag

Asta isi are originile in padurile noastre, unde dupa cum ai vazut nu ducem lipsa de lemn cazut.
Se face ca o treime dintr-un fag mai batran de 200 de ani a cedat si cu mare trosnet la lipit de pamant rupand si cativa carpeni mai firavi in calea lui.

Lingura e mare si robusta ca batranul fag ce a stat martor atator generatii care sau perindat pe langa el. E bine legata si sper io ca-i si placuta la mancat. Are husa ei si un snur din piele impletita in capatul cozii. Mai ramane sa vii cu mamaliga, ca lingura e pregatita.

frasin si frasin

Da, din acelasi neam ambele si iarasi is destul de diferite.

Prima pe care ti-o arat e cea care apare si in profil. E o lingura medie catre maricica. Ii faina asa simpla si n-am gasit cu cale sa ii mai fac vreun semn. Un snur din piele impletita, o husa pe masura si e gata de padure.

si din salcam

Fiecare arbore vine cu ceva special.In acelasi salcam gasesti atat lemn tare cat si moale. Diferenta se vede imediat, dupa culoare.
Este un lemn bun si pentru arc, dar despre asta vorbim peste cateva luni :)).

Lingura ce o vezi e usor asimetrica si cu coada rotunjita. E comoda si supla, iar curbura aia caracteristica in realitate este mai pronuntata decat o vezi in poza de sus (deci e mai practica la mancat decat pare).

Ca si inca cateva esente, salcamul cand e bine finisat apare sidefat.
Am luat salcam si pentru arc, dar si pentru linguri. Asa ca vom mai auzi de el.

paducel de caras

E lingura ca muntele.

Ii incapatoare si robusta , mai inchisa la culoare decat o vezi in poze si din nou pot zice ca e bine finisata.

E din lemn uscat de paducel. E de Caras, nu doar pentru ca am luat-o din partile acelea, dar mai ales pentru ca io vreau sa cred ca pe coada ei sta daltuita in mod natural o sectiune din Cheile Carasului ce cuprinde meandrele (pe mijloc) si cleanturile stancoase cu portiuni impadurite (pe margini).
Este de acolo si poarta atat in ea esenta locului, pe ea imaginea locului, iar forma finala a lingurii este data tot de unul din locuitori.

arcul lung

Da, e un arc mai lung. Bun, ca o sa fac si mai lung si mai tare, dar acu e vorba de asta din carpen.

Ii o leaca mai taricel asa ca i-am facut coarda standard (din dacron) . Si la corzile astea sintetice , prefer sa iau materialele, nu coarda la gata si sa le fac acasa.

 Si dinasta o sa vreau unu intr-o zi, ca-i alta treaba :)).

detalii

alte detalii, 

Apai daca o venit vremea umeda, ma gandesc ca-i mai potrivit sa mestersc la materialele ce le am deja acasa.

Amortizoru ala de pe coarda il poti face si tu din ce iti place si cum doresti. La asta l-am facut din lana neagra.

arcuri, primu e al mic

Arcul scurt si plat de indian si arcul lung, mai de razboi.

Ii randu lu' asta micu din frasin .

Si ca descriere, uite

siii uite si poza asta,

asa

 si asa

 

chiar si asa.

Are 52 inch (ca asa vorbesc arcasii, tre sa te inveti :)) ) lungime.
E facut 100% cu scule de mana si nu are nimic sintetic in compozitie, inclusiv coarda e naturala. Desigur ca n-am reusit inca sa imi iau cantar. Pot doar sa aproximez puterea lui raportat la altele cu care am mai tras, pe care le am si care sunt masurate. Dar na, astea is detalii care le putem discuta. Pana atunci poate imi gasesc si cantar.

Da, e o placere sa trag cu el. M-a prins ce mai. Si io sa vreau unu dinasta o data. Dar pana atunci pe astea ce le pun pe blog le vand. Si le gasesti tot la rubrica asta.

lingura ta din lemn de frasin

E mai scurta si mai plata.

E simpatica asa cum o vezi si faptul ca-i mai scurta ii confera avantajul de a fi mai usor de ingramatit in buzunar sau in plasa cu mancare.

Are o cupa generoasa, atat lata cat si suficient de adanca. Nu-i deloc o lingura firava si e comoda la utilizare.

7+1

Astea is,

iar aici e lingura din cires.

E o lingura cu coada mai dreapta,ii simpla, comoda la folosit si e mai incapatoare decat pare.
Ii bine finisata si e din categoria celor care is mai faine in realitate decat in imagini (zic asta pentru ca nu-s toate asa).

cutit

Asta e cutitu pentru mesterit si pentru drumetie. Lama-i finlandeza (Lauri) din otel carbon si din punctul meu de vedere are chiar dimensiunile potrivite.
Cutitul sta bine in mana si permite cam toate prizele de lucru.

L-am facut din lemn de tisa si

corn de cerb carpatin.

E gata ascutit si dosul lamei e finisat.

Teaca din piele de ren, simpla, usoara si de cursa lunga. Pentru mai multe detalii, trimite-mi o scrisoare" pe adresa afisata in dreapta.
Sanatate si numa bine.