linguri si cugetari, lemn si invatatura, pentru tine si pentru mine

 Nu doar ca sunt din padure, inspirate de acolo, dar tot acolo vreau sa ti le si arat. Desi poate n-ai sa vezi lingurile asa bine prezentate in pozele astea amatoricesti, dar macar le vezi in cadrul natural.
Acolo le incep , le continui si pe unele le si finalizez chiar in padure. Insist un pic pe treaba asta cu cadrul natural, dar no fac ca am fixatie si ca-s narod ci ii alta treaba aici.
Indiferent daca iei sau nu vreo lingura, ca iti atrag in vreun fel atentia cioplelile astea sau nu, macar ramai cu ideea de verdeata si aer curat.
Ca stii cum ii, linguri acu le fac, maine poate nu mai apuc sau no sa mai am ambele maini sau ochi sa le cioplesc, mintea sau dispozitia necesara. Omul astazi este, maine poate raman doar lingurile :)).
Insa mai important decat lucrurile si intrebuintarea lor este directia catre care te indrepti, usa pe care o deschizi si hotararile luate.

In ce priveste lingura asta de paducel, ii cum mi-ar place si mie sa am o lingura. Dar na, cred ca are deja 4 ani lingura mea de nuc si daca nu o pierd, probabil ca si in 2020 tot cu ea o sa manc.
Vreau ca lingurile de lemn pe care le fac sa ramana practice, iar modelele de pe ele sa nu incarce ci sa fie mai discrete, doar cat sa aduca cel mult un pic de bogatie pentru ochi. Continui lupta inceputa din prima zi, aceea in care zic ca e ciopleala de toata ziua, nu arta.
Ii incapatoare, simetrica si comoda. Amu banui ca unele descrieri ar putea sa para identice, dar na la urma urmei toate is linguri, e ca si cum as descrie oamenii dupa caracteristicile exterioare evidente (doua maini, doua picioare, trei urechi, un gat, o mustata, etc).
Lingura ii buna sa manci cu ea ...  si na, sa nu mai lasi bidoanele, sticlele, peturile, ambalajele, prosoapele, resturile de mancare, servetelele , hartia igenica si tot ce nu-ti traba tie, in locurile pe unde ai mers sa te simti bine.
Ca ne intoarcem la vechiul subiect in care iti ziceam "ma nu-i bun sa faci asa" iar tu vesnic imi spui acelasi lucru "dar ce ai cu mine, ca ma distrez si eu" .
Iti ziceam "ma nu zbiera ma, ca ala de mai incolo a iesit pentru liniste si pune mare pret pe ea, macar pentru dragostea care o ai pentru el ca fiinta umana, fa un sacrificiu si suprima sau macar franeaza un pic manifestarile tale exsuberante".
"Esti nebun, esti comunist" :)) poti spune, dar iti voi zice doar ca ceea ce urasti la altii si deranjul pe care ti-l creaza, nu faci decat sa-l transmiti si tu altora mai mult sau mai putin voluntar.
 Ma, nu face din distractia ta chin pentru ceilalti. Invata sa te distrezi discret, educat si fara sa deranjezi pe altu si mediul inconjurator.
Ca pana la urma pe care intereseaza lingura o observa imediat, iar pe care nu, macar sa ramana in minte cu ce a citit.
Si daca pretul pentru ce zic ii eticheta de "batranu narod care ma tot sacaie" , ii bun, il platesc, daca macar am nadejdea ca ceva se va schimba la atitudinea ta.
 Ceea ce ar trebui totusi sa facem este sa realizam ca dusmanul pomului nu este cel care-l leaga de un stalp ca sa aiba propta si sa creasca drept, ci acela care il lasa sa creasca anapoda si sa isi dezvolte creanga oriunde si orcicum. Acela care nu reteaza creanga fara rod si nu altoieste cu soi bun, acela e dusmanul tau. Dar subiectul asta o sa-l detaliez la timpul potrivit.
O prostie este in faptul ca nu mai poti inghiti nimic altceva decat ceea ce iti aluneca usor "pe gat" si care are arome aparent placute (dar sintetice si cancerigene). Ti se serveste otrava sub forma de bomboana invelita in ciocolata.
Sa faci ce vrei este ceva ? ... aia e nimic. Sa vrei sa faci ce ii bun sa faci, aia e ceva. Nu-i usor, dar daca pentru asta nu merita sa depun efort, atunci nu merita pentru nimic.

Parca mai mult ca oricand ai devenit sclavul sentimentelor, al senzatiilor de moment.
Vorbim mult de ratiune cand se iveste un subiect,dar lucram in contradictoriu uitand de logica sanataoasa. Daca ceva te scoate din sfera in care te balacesti, te indispui imediat, in loc sa te calesti si sa gandesti ca invatatura sanatoasa este baza si liantul peste care cladesti orice poate fi trainic.
Ma de ce sa-ti fie lene sa te indrepti, de ce sa imi fie greu sa trag. Stiu de ce, pentru ca sunt egoist si lenes.Orgoliul e zidul care nu lasa sa treaca nimic. E cloaca in care se dezvolta gandul rau si in care musteste bacteria nebuniei.
Cautam numa ce ne face sa radem, sa ne distreze, distractie nebuneasca si continua, ce alimenteaza si mai mult lipsa de principii si nimicul atat de crescut care acum sufoca si ultima suflare a ce ceea ce pe vremuri era numit cuget.
Ras isteric si de durata, bataie de joc la orice, oricand, oricat si oriunde. Aici trebuie sa lucram, sa legam pornirea nebuneasca. Violenta si destrabalarea sunt alte caracteristici extrem de raspandite.
Unuia invatatura sanatoasa administrata sub forma de injectie nu doar ca-i face bine ci ii salveaza viata, timp in care altuia ii este frica de ace si refuza sa isi inhibe frica asta copilareasca preferand sa moara de infectie , sau sa traiasca putin si prost cu membre amputate.
"Cine esti tu sa-mi spui mie ce sa fac si cum sa fac ?! " Atata vreme cat tu ai voie sa fii neghiob in public (cazurile recente in locuri publice la care am asistat si banuiesc ca si multi din voi ati fost martori la nenumarate) si sa te manifesti ca un descreierat utilizand pe nedrept sintagma - "dreptul la libera exprimare" , la fel de bine imi permit sa iti aplic corectii macar verbale oricand si oriunde si inca ma simt sustinut cel putin de datoria de cetatean.
Apoi iti recomand cu caldura sa aplici si tu corectii altora pentru ca indiferenta ne-a adus in starea de putrefactie morala, etica, administrativa, politica, toate la nivel individual si national.
E mai usor uneori sa taci, dar ignoranta si confortul de a nu zice/face ce trebuie zis/facut pe moment, va duce din rau in mai rau.
Sa urce alpinistul muntele greu, nu-i usor, dar pentru ca si-a antrenat mintea si corpul si pentru ca la vremea potrivita l-a privat de confortul si caldura care i-ar fi daunat acum, el poate nu doar sa urce, ci sa se si bucure de urcare.
Poate ca sunt momente in care nu apreciezi efortul, disciplinarea si autodisciplinarea, dar astea sigur sunt ingredientele pentru o cale mai buna, o bucurie mai constanta si un echilibru cu ceilalti oameni, cu mediul in care ne miscam si cu Creatorul.
Trage o palma metaforica peste gura din mintea sau din jurul tau care te indeamna sa faci ce faceai (chiar daca e rau), sa nu schimbi ce trebuie schimbat, sa spui ce nu trebuie spus si sa taci cand trebuie sa vorbesti.
Sa fii stapan peste actiunile tale, sa ai aliat constiinta si nu pornirile nebunesti, nu-i usor si cere o "mana de fier", nu merge asa comod, "natural", cum ar crede multi din noi, fara efort si fara sudoare.
Daca sportivul ce astazi este campion in tara lui, ar fi asteptat sa se dezvolte de la sine capacitatea (pe care a dobandit-o doar prin multa munca) bazandu-se strict pe ceva nativ si pe intuitie, cu siguranta ca nu reusea sa faca nici macar cat un sportiv amator dedicat.
Degeaba te-ai obisnuit cu filmele nebunesti si finalurile fericite, ca nu voi cauta sa impac pe toata lumea. Binele si raul nu pot locui sub acelasi acoperis, iar cel care uraste binele iubeste raul si invers.
Nu va exista pace intre acestea doua si cata vreme dormim somnul ignorantei, e ca si cum asteptam sa se sadeasca singure zarzavaturile, legumele si fructele, iar noi fara sa dam prin gradina vreodata, la vremea potrivita doar sa le culegem si sa ne bucuram de ele.
Esti lucrator in gradina mintii tale. Daca acolo nu esti gradinar si nu ai autoritate, atunci nu esti niciunde si te conduce cine si cum vrea.