Vremea nu se anunta stralucita, dar este suficient de buna pentru alpinism.
Ceata, ninsoarea si un vant moderat nu sunt piedici in calea unei ture la gheata si zapada.
Pornim cu cer albastru si ne intoarcem noaptea pe ninsoare, la lumina frontalelor exersand orientarea pe timp de ceata.
In drumul nostru gasim fluturi cataratori, probabil si ei dornici sa se dea la gheata.
Extra-terestrii printre noi :)
Ni se dezvaluie o imagine superba cu caldarea si peretele ce contine si cascada de gheata. Soarele se pregateste de culcare si noi de intrat in traseu.
Ne-am dat la lumina frontalelor pana ce :) ne-am dat si a2a zi.
Putem pune doua linii sau mergem pe una singura unde doi se dezlantuie, iar noi mergem mai jos la celelalte doua trepte si exersam tehnica ... la rece.
Cu fiecare tura iti este tot mai usor. Treptat inveti sunetul care il scoate pioletul cand s-a infipt bine. Incet incet, inveti ca nu e nevoie sa lovesti cu putere si nici sa te incorzi prea tare la picioare.
Pentru ca faleza noastra este situata chiar sub o fata foarte abrupta, ninsoarea ce tot cade, nu ezita sa se scurga peste noi cand si cand si sa ne serveasca cate un dus ... care ne mai si muta din loc :).
Intai invatam sa stam pe picioare, apoi sa schimbam centrul de greutate de pe un picior pe celalalt , iar pioletii sa ii folosim mai mult ca puncte de sprijin si nu sa tractionam excesiv.
Ne-a mai ramas un pic de timp sa trecem si prin subiectul cu asigurarile la gheata si zapada. Gustam si din ceea ce inseamna un adapost de urgenta pentru vreme crancena si situatii deosebite.
In final ne adunam si pornim pe drumul de intoarcere pe o ceata si mai groasa. Un pic osteniti, dar cu siguranta suntem satisfacuti de experienta pe care ne-a servit-o muntele.
Sanatate si numa bine va doresc si va astept la urmatoarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu