Suntem toti gata de urcare. Ne-am echipat, am exersat un pic si apoi am pornit la drum.
A nins zdravan in ultimele zile si zapada are peste 1 m. Fara rachete esti victima :)
Vremea as zice ca-i exact potrivita pentru genul asta de drumetie.
Cer variabil, temporar noros, vant slab si temperaturi negative.
Dupa prima etapa de urcare poposim pe o coama intermediara, de unde se poate vedea toata creasta.
Un ceai cald, o placinta, o gluma si neaparat poze.
Cabana noastra e situata taman unde incepe golul alpin, iar ultimii molizi batrani parca o strajuiesc.
Ne cazam, mancam ceva si ne echipam de explorare.
Urmeaza sa ne facem cale prin salbaticiile din imprejurime.
Apusul este splendid, iar marea de nori ne confirma ca am facut o alegere foarte buna sa iesim pe munte.
Strabatem locuri cu nameti, palcuri cu puieti de molid si brad, dam si peste cei batrani, trecem pe la izbucuri si mergem mai departe.
Dupa ce s-a inserat, iar soarele a predat stafeta lunii si stelelor, ajungem si la vechea stana parasita.
De aici luam dealul in piept si incet incet ne indreptam catre inchiderea buclei pentru a ne intoarce la cabana.
O noua zi aduce cu sine o aventura si mai insemnata. Pornim catre creasta. E mai racoare si pe masura ce urcam incepem sa simtim si vantul.
Viscoleste, iar soarele e tot mai scump la vedere.
Pas cu pas suntem tot mai sus, tot mai aproape de varf.
Ajungem pe o ceata consistenta, un pic infrigurati dar cat se poate de multumiti.
Varful incununeaza calatoria noastra, insa rasplata adevarata vine din toata experienta traiata in cele doua zile pline.
Participantilor le multumim pentru bucuria pe care am impartasit-o impreuna. Iar trupa intreaga iti transmite si tie o invitatie la munte si un gand de incurajare pentru a te motiva sa iesi.
Nu uita ca "drumetul nu cunoaste sezon mort".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu