Dupa alergare merge bine sa te relaxezi pedaland. Si pentru ca-i ploios merem pe acelasi deal (de fapt e cumva episodu doi), dar de data asta nu mai las parangu acasa.
Am zis ca-i bun sa curat drumu ala, ca spinii si tufele incep sa-l napadeasca. Si pentru ca biciclistii tre sa mance cirese , ce sa facem, ne conformam.
Nu-i cerb, ii vaca. Este usor de distins. Cerbul are coarnele mai mari si ramificate, vaca nu.
Vaca da mai mult lapte si alearga mai incet. Ea este mai de folos sa o ai pe langa casa, in vreme ce la padure e mai de folos pentru ochi sa vezi cerbu.
Pe asta am sa o numesc Garofita de Ranchina, pentru ca e a 2a oara cand ma opresc in poaiana aia de unde se vad fain toate dealurile din imprejurimi si numa pe ea o gasesc.
El zicea ca pe bicicleta cu parangu, taiand din miscare vegetatia, ar fi cumva ... nu stiu cum.
Dar el a uitat ca pe vremuri astia taiau direct de pe cal. O fi fost mic la vremea aia, nu mai tine minte.
In departare se aud motoare nebunesti. Cand ne uitam din poaina, vedem nemtii prin jgheabu ala cum traversau incoace. Apai coboram la bazin sa facem inspectia , ca se renoveaza si na traba vazut sa se faca bine.
Printre multe cioburi de sticla pornim si noi pe canal. Abia cand dam de fier gasim curat.
De sus e frumos sa privesti dealurile, dar pentru asta tre sa iesi din canal, ca aici afara de tabla groasa nu-i altceva.
Traversand viaductul, treaba noastra este sa coboram in dreapta, dar pentru ca eram aproape de tunel, am zis sa luam o imagine cu noi.
Are mai bine de 110 ani de cand e facut . Daca anu asta se executa lucrari de reparatie , speram ca la anu bazinu ala ce l-am vazut sa fie cu apa si na, vara cand trecem pacolo poate sa si inotam in el .
In rest, daca e sa te iei dupa ploaia care te prinde inca din oras si te intorci acasa, nu mai faci nici o tura.
Ma cand cade apa, nu-i ca si cum ar fi meteoriti. Meri ma si te da si pe ploaie ca se mai opreste si aia. Iar noroiu ii bun, ca-i pamant si apa si amandoua is bune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu