Undeva, candva, un explorator al altcevaului a ajuns pe nisipul acestei insule. Nu e obligatoriu cu barci si ape, poate sa fie cu gol si piscuri. Uneori atat golurile cat si piscurile sunt invaluite in ceata.
Daca ar fi sa transfer informatia din memoria mea interna pe hardul tau, ar fi excelent daca gandim in termeni simplii. Dar altfel stau lucrurile . Asa ca am primit sticluta cu mesaj si daca tot sunt aici, iti lansez invitatia de a cunoaste continentul.
La intrebarea:
"dar cum se face ca tu esti pe continent,iar eu pe insula si nu invers ?", raspunsul nu-i greu. Am trait si eu multa vreme pe o insula care credeam ca-i toata lumea.
Ziceam ca lumea e simpla, dar la ce aveam acces nu era lumea, ci un marunt petec de uscat, cu vagi inflorescente si sarace specii.
Nu pot sa fac nimic altceva decat sa-ti prezint imagini si cuvinte, ilustratii verbale (la mimica stau rau) si asocieri cu ceea ce deja ai cunoscut, utilizand metafore si comparatii, dar care nu ezit sa amintesc, se comporta doar ca niste umbre ale lucrurilor reale.
Nu am nicio pretentie sa crezi, pentru ca asta ar fi o tentativa de manipulare in cazul in care intentiile mele nu sunt curate. Insa ceea ce-mi/ti doresc este sa ai cutezanta de a pune la indoiala ceea ce ai, locul in care te aflii si sa nu te avanti in a nega ceea ce inca n-ai apucat sa cunosti.
Asa ca te invit la o explorare pe continent. Iti spun in mare la ce sa te astepti.Vei fi suficient de suprins/a si fara sa mai ascund io detaliile.
In primul rand lumea de acolo nu te vede ca pe singura floare in desert. Nu vei fi ochiul de apa din pustiu, nu vei avea ultimul cuvant de spus si nu vei cunoaste fiecare frunza din cocotierul tau preferat.
Preferintele vor fi cele care se vor adapta si nu contextul dupa ele. Pana aici o serie intreaga de elemente ce te scot din confortul cu care erai atat de obisnuit, ... dar care era oricum atat de sec si monoton.
Insa ceea ce vei castiga va fi inimaginabil mai mult decat puteai spera de la insulita. Vei avea directie, vei primi scop, iar in ce priveste grija pentru sine, iti vei putea permite luxul sa o transferi pentru altii.
Simplitatea nu este sinonima cu simplismul. Daca e sa vorbim taraneste, simplu e ceva ce faci bine si repede, adica ai cunoscut si cata vreme nu se schimba mult parametrii, esti capabil/a sa misti fara mare efort. Dar intre a fi si a face ceva simplu si a afirma ca intrega lume este simpla, ... pfff.
Daca consideri prea mare efortul de a te rupe de ceea ce ai si pare ca ai cunoscut, atunci nu te voi lega si nu te voi lua cu forta. Calatoria asta e doar pentru oameni liberi. In plus a lua sclavi nu e ceva natural si nici de bun simt. Iti prezint o noua perspectiva si daca o gasesti atragatoare, daca consideri ca merita incercata, daca cumva pricepi ca ceea ce ai este insuficient sa traiesti si e doar cat sa mai supra-vietuiesti un pic, atunci hai la bord sau leaga-te in coarda cu mine si pornim.
O sa mergem asigurati, dar asta nu inseamna ca nu vor exista riscuri.
Este adevarat ca nu poti face singur calatoria asta. O poti incepe, dar fara asigurare si ghidare nu ajungi decat la epuizare. E prea vasta realitatea ca sa navighezi prin ea cu preferintele tale.
"O fi doar inca unul din cei multi care vrea sa ma amageasca sau/si sa profite ... "
Poate sa fie, nu pot zice ca nu, ca mi se pare absurd sa ma apar singur zicand ca nu-i asa. Increderea e ceva ce se construieste nu e ceva ce o acorzi printr-o simpla semnatura.
Sa zicem ca exista o singura distinctie notabila, anume ca nu pretind nicio clipa sa iei vreo informatie din ce zic, fara sa o verifici. Taie tot ce nu se confirma, spune-mi (si mie) si le vom trimite in abis. In final tre sa pricepem toti ca nu sunt doua sau mai multe tabere intre noi, desi e razboi.
Nu trebuie sa facem confuzie intre ideile care se lupta si persoanele care expun ideile. Eu la tine tin ca fiinta si din punctul asta de vedere nicio idee/expunere sau mod diferit de perceptie nu schimba situatia. Dar in momentul in care asociezi persoana cu perceptia ei sau a ta, pierzi esenta si minimalizezi contactul. Perceptiile se schimba sau trec, omul este cel care transcende (aici unii ar zice invers, ... anume ca omul trece si ideile transcend, dar io pe astia ii numesc lasi, ... probabil ei zic acelasi lucru despre mine).
Toate pot incepe de la o simpla drumetie , un simplu dialog, o mica interactiune.
Ideea in care totul este o scoala pentru noi, chiar si noi unii altora dascali si elevi, gandul in care suntem permanent daltuiti este real, insa mai conteaza cine anume te daltuieste si mai ales pentru ce anume o face. E un subiect vast si am sa-i acord atentia cuvenita la momentul oportun.
Insa vreau sa amintesc ca daca un om este pentru tine doar un invatator sau material didactic, e cam saracie acolo. Atunci ma simt nevoit sa-ti reamintesc diferenta dintre a trai si a exista.
Noteaza : obiectele exista, oamenii traiesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu