E usoara si lunguta, ca sa si mesteci in oala cand gatesti la padure.
Ca am vazut in comert tot felul de lingurite hibrid (linguro-furculite, ... nici nici) cele mai multe prea scurte pentru a putea mesteca la foc.
Evindent iti arzi degetele la un foc de lemne. Poate merg cat de cat daca gatesti exclusiv la "primus" . Apoi mai is si cele de metal (inox, aluminiu si chiar titan) .
Io prefer sa scad greutatea din treburile mari, daca tot vreau sa calatoresc usor.
Uite paradoxul - mergi cu linguro-furculita (care are cupa cam prea mica si prea deschisa pentru supe si te prefaci ca-ti place si ca mananci bine cu ea) si ai ales-o de titan si te-a costat o gramada, dar in rucsac cari si o conserva de fasole cu carnati, 2 pateuri (tot in fier ! ) si poate o conserva de peste, toate astea pe langa altele.
Deci castigi 11 grame poate, ca ai ales sa dai de 10 ori mai mult pe o scula de titan decat pe una de inox, si uiti ca pe bocanc aduni de 10 ori mai mult noroi :)) . E si aici o treaba de bun simt. Nu-i bine sa cazi in capcana asta a vanzatorilor - aia cu ultralight la orice.
E bine sa cauti lucruri usoare, in multe, la cort, la sac de dormit, rucsac, dar nu lua niciodata chiar pe cele mai usoare, ca dai si o groaza de bani si te alegi si cu ceva mai putin comod si in mod sigur mai putin rezistent.
Io prefer sa merg cu lingura mea de lemn, care nu-i nici grea si nici mai voluminoasa ca altele, insa cu siguranta e deosebita de oricare.
Am totusi si o furculita din lemn, care face treaba buna (mai buna decat cea de plastic pe care o gasesti in comert), dar pe care o iau foarte rar, ca nu prea folosesc furculita. Ce nu-i zeama fie mananc direct cu mana, fie cu cutitul.
Amu io nu ma sfiesc sa iau si cate-un borcan de gem si unu de zacusca si pe munte, ... fie iarna fie vara.
Nu-s la competitie si nu tre sa ajung primu. In plus de cele mai multe ori am rucsacul mai mic decat cei care se mira de mine ca scot borcanul :)) (mai mic am zis, ... nu mai usor) .
Da stii cum ii, e alta treaba cand iau dimineata cateva surcele, le aprind si iasa fum, flacara si apoi se face jar. Imi pun oala mea aia neagra si fac niste macaroane cu branza si le manc afara langa foc in timp ce privesc creasta si ceaiul se face.
Stiu ca pentru multi drumetia este o deplasare din punctul A in D , ... avand ca puncte intermediare B si C.
Ei au de la inceput stabilite opririle, traseul, zona de campare si chiar timpii.
Nu zic ca nu-i bine sa faci plan, ba da e bine. Dar nu in asa hal incat toata drumetia sa fie doar un mars .
Pentru ca aici pierzi frumusetea si relaxarea drumetiei. De aia prefer sa planific doar asa in mare si sa las loc la variante si rute noi. Nu ma gandesc cand sa ma opresc sa mananc si sa beau apa, ci le fac atunci cand vreau.
Dorm unde imi place si uneori imi doresc sa dorm in creste, in cate-o sa, sa aud vantul si sa ma trezesc cu cortul uscat.
Alteori prefer poienile in care dimineata ma trezeste soarele. Acolo pot sa fac si un pic de miscare (diferite exercitii fizice) la aer curat.
Si cateodata prefer protectia vailor, in care vanturile puternice nu ajung si apa e langa mine.
Nu as putea spune ca prefer mai mult sa umblu in creste decat in vai, ori ca-mi place mai mult golul alpin si stancaria decat padurile si zonele cu vegetatie abundenta.
E ca si cum as spune ca-mi place mai mult apa decat painea. Si ca sa fiu sincer, apa si painea (aici painea simbolizand hrana, ... si nu in mod obligatoriu un produs din grau) nu-mi plac, ci nu pot trai fara ele. Ca as fi cu mult mai bucuros sa pot alerga fara nevoia de mancare si apa .
Revin la lingura de lemn. Ea face ce alte linguri obisnuite nu pot. In ea sta amintirea arborelui, a locurilor pe unde am purtat-o.
Acolo e istoria , apropo de istorie. Istoria daca ar fi sa o definesc intr-un singur cuvant e "razboi ".
Fara razboaie, lupte,conflicte, nu exista istorie.
Intre anul 1478 - 1531 a domnit ... . In vremea lui tara a purtat razboi cu ... intre anii 1493- 1498 , apoi intre anii 1511- 1519 cu ... . Dupa ce domnitorul a murit, in locul lui a domnit fiul sau ... si a stapanit tara timp de 3 ani dupa care a fost ucis de fratii sai , iar in locul sau a domnit ... . Asta e istoria popoarelor.
Nu mult difera nici "istoria" unei familii sau a unui individ. Desi nu e scrisa ci e doar intiparita in memoria fiecaruia din noi, totusi acolo sunt o multime de lupte si situatii care mai de care mai "condimentate".
Fie ca e vorba de cele fizice, emotionale, spirituale, morale orice om a cunoscut in viata esecul, biruinta, incertitudinea, speranta, ura, dragostea, etc, in proportii variabile.
Mintea omului pastreaza in ea "istoria" pentru o vreme, nu lucrurile o fac, insa ele ne pot reaminti.
Scurtez postarea, ca nu cumva sa-ti dea impresia ca am deviat de la lingura de molid :)) .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu