una de jugastru

In timp ce beau apa minerala cu sirop din muguri de molid am zis sa-ti scriu .
Le-am tinut ambele la frigider si cand le-am amestecat a iesit numa bine. Tre sa dau o tura la stanca azi, dar cum nu se arata vreun amator cre ca ies singur.
Dar auzi, asta-i lingura pe care o asteptam de o vreme incoace.
Are coada destul de dreapta, mere bine si pe o mana si pe cealalta.
E o lingura de marime medie, as zice dintre cele maricele din categoria asta.
Ii solida dar nu ghiolbaneasca. Am finisat-o sa luceasca si i-am lasat pe spate o nervura (sa fie si mai rezistenta) cum obisnuiesc uneori.

Ciorbele, mamaliga, pilaful, pireul, gemul, cremele, si alealalte, toate se cer mancate cu ea.

I-am lasat pe coada o fasie din coaja ca sa ai cat mai mult din frumosul arbore.
Povestea ei e mai lunga, insa o ingramadesc in cateva cuvinte.
Ea vine din copacul cazut pe abruptu ala calcaros. S-ar putea sa aiba vreo sora mai incolo, inca nu stim.

Amu cand ma uit la poze si m-am uitat si la ea imi dau seama ca in realitate e un pic diferita. E mai bine legata decat pare si mai supla totodata.
Dar na, e buna si poza, ca altfel n-o vedeai deloc :) .