de esenta tare, asa-i stejarul

 Cana de stejar de care ziceam ii gata.Vreme in care 4-5 linguri au stat in spate si asteapta linistite, cana a luat-o inainte.

 Dureaza mult pana ce "creste". Una-i sa se nasca din butuc si alta-i sa prinda forma si culoare.

 A fost o placere sa cioplesc in padurea de amestec printre miresmele de stejar si fag.
Cu fiecare lovitura de topor si aschiere de cutit, se descopera suprafata lucioasa in lemnul tare. Atunci apar nuantele si fibra lemnului.

 I-am facut si o gaura in maner cu varfu cutitului, atat pentru a o echilibra si a o usura, dar si ca sa-i leg snurul.

I-am impletit din piele un snur pe care l-am trecut si prin felia de corn de cerb, dinala carpatin. Nu doar pentru aspect. Ci ea serveste ca opritor atunci cand o ti lejer in mana. Insa astea le intelegi mai bine cand intinzi cana la izvor sa iei apa.