
Dimineata urmatoare, eram deja integrati in peisaj. Nu ne trezeste vreun ceas ori vreo alarma, ci pasarele multe, fiecare fluierand cate ceva, ce stiu si ele.
Carpenul umple incet canuta cu seva , in vreme ce noi culegem urzica tanara si leurda proaspata.

A doua zi e pentru mesterit.
Printre altele, hotaram sa facem cate-o lingura.
El isi ia ceva jugastru, eu gasesc nuc, unul batran, cazut de cativa ani.
Si incepem la lemn. Fierastraul, toporul, apoi cutitul, in ordinea potrivita, fiecare isi face treaba. Spre seara, se pune ploaia si ne retragem sub tenda. Cioplitul continua pana inainte de culcare (urmeaza lingura

Dimineata, dupa o noapte intreaga de ploaie, focul se aprinde mult mai greu, toate materialele, paie, surcele, si tot ce-i lemn, e ud de numa.
N-ai ce face, umblii dupa urcaturi.
Gasesc cate ceva prin surplombe, apoi crengute , mai despic ceva fag, ...
Cu amnarul, dupa cateva incercari, o ia incet. Mult fum, mult suflat si lemnul ud se usuca incet incet, la flacara firava . Desigur ca poti aprinde si cu alte mijloace, mult mai rapid. Poti folosi cauciuc, plastic, pastile de aprinderea focului, combustibili lichizi, etc. Mie imi place cat mai curat, daca e

Ceaiul e binevenit ca-n totdeauna. Mic dejun energetic, cu cereale si miere, cu ce-o mai fi pacolo. Nu ne grabim sa plecam, desi e vremea.
Apa din iarba se imbiba in bocancii vechi, udand un pic piciorul.
Firele tinere le vor acoperii pe cele uscate, astupand urmele ierni ce a trecut, parca mai repede anul asta.
Frunza incepe sa rasara pe crengutele din zonele mai insorite. Insectele incep sa misune. Tot solul, cu uscaturi (frunze si crengi), fosneste de atatia soricei si soparle.

Nu peste multa vreme verdele va acapara tot griul.
Se apropie turele cu hamacul.

Un comentariu:
Balesc :)
Trimiteți un comentariu