duminică, 25 iunie 2017

lingura de platan

E o lingura incapatoare, usoara si rezistenta, numa buna pentru zeama de toate zilele.
La astea 3 nu le-am facut niciun alt ornament pentru ca n-am considerat ca e nevoie.
Cand zic ca-i un partener bun in toate mesele pe care le iei in natura, nu ma refer ca acasa n-ar fi potrivita. Spun asa pentru ca te incurajez sa iesi la padure, prin orice mijloc de care dispun.
Apoi daca tot a dat caldura, merem la balta ca-i vreme de inot. Sanatate buna.

miercuri, 21 iunie 2017

bushcraft journey

In tura asta ne-am propus sa imbinam explorarea naturii cu aplicarea cunostintelor invatate in taberele anterioare.
Avem inainte 3 zile pline pentru umblat. Descoperim locuri noi, invatam si exersam, ne antrenam corpul si mintea.
Trecem de la vai umbroase, irigate cu ape dulci, la paduri mari si desisuri in care soarele este totusi filtrat de coroanele dese, dar in care experiementam si lipsa apei.
Aici ai ocazia sa inveti la modul real ce inseamna administrarea resurselor, adaptarea ritmului, orientarea in teren si deplasarea in grup.
Astfel ca ai ocazia sa parcurgi distante in teren variat si accidentat. De la drumuri largi, la poteci de animale si chiar nicio poteca, ne orientam prin labirintul naturii.
Dar cand tabaram, avem in vedere sa nu ne lipseasca cele de trebuinta. Dormim regeste :), iar seara si dimineata luam masa in jurul unui foc.
Despre importanta focului am vorbit si voi mai aminti. El ofera nu doar lumina calda pentru suflete, ci in zilele reci, ne permite sa ne relaxam langa el cu putine haine si fara graba.
Dar ca sa-l faci bine, ai nevoie sa cunosti arborii, sa alegi un loc potrivit si sa stii cum sa-l aprinzi inclusiv pe vreme umeda. De toate astea ne vom ocupa mai in detaliu in tabara.
Important este ca dupa ce pleci din locul care ti-a fost casa pentru cateva ore sau zile, sa-l lasi curat si cat mai aproape de ceea ce era inainte sa il folosesti.
O alta zi vine cu o noua etapa de mers. Astazi mai mult coboram. Ocolim multe doline, pasim printre si peste lapiezuri, sarim peste copaci cazuti si descoperim urmele oamenilor ce s-au perindat inainte de razboiul cel mare.
Cate un observator dispus in loc strategic afli mereu daca umbli suficient. Baltoaca mocirloasa, poate si o hranitoare merg deseori la pachet.
O data ajunsi pe vale, vedem ca peisajul se schimba radical. Aici aflam poteca pe alocuri sapata in stanca si asigurata cu oaresce cabluri.
Momente de cugetare probabil ca am avut fiecare ... sau cel putin ma pot folosi de poza asta si sa spun ca macar Andrei cugeta la ... doar el stie ce :)) .
Turele astea aduna oameni cu pasiuni comune, care deseori leaga prietenii chiar si pentru toata viata.
Diversitatea locurilor ne ofera ocazia sa exersam si sa adaptam, imbinand ceea ce avem la noi cu ce ne ofera codrul, utilizand ca liant dibacia si cunostintele.
Cheile Nerei si imprejurimile constituie un teren cat se poate de favorabil pentru astfel de calatorii.
Atunci cand apa e mica si calma, traversarea e o joaca. Dar dupa ploaia ce avea sa vina peste doua zile, raul s-a umflat si trecerea in siguranta se face utilizand o balustrada din coarda. Cum anume se intinde si cum se face traversarea pentru a evita blocajul, sunt doar cateva elemente pe care le-am parcurs.
Ai ocazia sa inveti ce inseamna echilibrul dintre a nu te supraincarca cu lucruri inutile si a nu lasa acasa accesorii folositoare.
Cand nu ploua nu-i nevoie sa te acoperi. N-ai de ce sa te privezi de imaginea cerului instelat ce transpare ici-colo printre coroanele verzi.
Calatoria continua. Important este sa pastram ritmul potrivit ca relaxarea activa sa nu urce pana la statutul de antrenament :). Dar oricum as formula, adevarul este ca-i un antrenament foarte bun si sigur te inzdraveneste.
Cheile Nerei pe langa tunelurile sapate in masivul calcaros, vine si cu alte elemente inedite. Puntile suspendate, probabil cele mai multe la numar comparand cu orice alte chei din tara, sunt deosebite si spun eu, ar merita intretinute.
Exersam montarea adaposturilor utilizand doar prelata, lemn si fibre vegetale obtinute la fata locului.
Un mod real de a invata esentele lemnoase si de a obtine accesoriile necesare este acela in care intri in padure incepi sa-ti le pregatesti cu mana si cutitul tau. Sa nu crezi ca doar vazand pe altii pe youtube miscand vei reusi sa faci ceva trainic. Abia cand te confrunti cu incercarile vei distinge stangacia si lipsa de viziune. E ca si vorba asta ce ti-o spun mereu:
"faptul ca ai vazut toate filmele cu Bruce Lee, nu te face practicant de kung fu" :)).
In functie de teren si conditii meteo, de resurse si nevoi, amenajam adapostul potrivit. Nu exista unul ideal care sa mearga in orice situatie, exact cum nu exista nodul suprem pe care daca l-ai invatat e suficient si poate inlocui pe oricare altul.
Imaginile nu-ti vor reda cum trebuie detaliile, ci le utilizez ca sa expun cateva principii de baza.

Va scriu in speranta ca se mai si citeste, nu doar se vizioneaza fugitiv pozele (treaba care observ ca e tot mai pregnanta si cultiva oligofrenia in masa).
Fratilor, daca pe vremuri trebuia sa depunem efortul de a ne intelepti, astazi am ajuns sa depunem efort si pentru a nu ne tampii de tot. Robotii, pe care cica ii facem sa ne usureze viata, au ajuns sa gandeasca si sa miste in locul nostru, iar oamenii ... din zi in zi sunt tot mai stangaci si mai tolomaci, nelinstiti si frustrati.

Nu-i bun asa, si daca nu faci si nu gandesti tu, nu vei putea nici sa te bucuri si sa traiesti pe deplin.
Tocmai de aceea te chem sa inveti, sa misti, sa traiesti experienta si apoi sa o transmiti mai departe.
Si daca spuneam ca exersam cateva treburi din cele pe care le-am invatat in tabara din primavara, atunci am gasit cu cale sa facem si un pat suspendat, care sigur ofera confort si odihna. Insa el merita facut doar cand pastrezi locatia pentru mai multe zile.
Cat este de rezistent? Este foarte rezistent si nu necesita taierea de copaci pentru constructie. Poti utiliza 2,3 sau chiar 4 copaci vii dispusi la distanta potrivita si doar doua lemne lungi si drepte, legate tot cu fibre vegetale.
Aici e ca in jungla, in sensul ca imediat ce soarele apune, trage rapid dupa el si lumina.
Ajungem prin locuri de legenda, invaluite in mister, in jurul carora si despre care s-au spus multe povesti.
Trecem alte punti si intram in moara lui Craciun.
Aici putem remarca lucratura si ingeniozitatea prin care oamenii locului isi obtin hrana de atatea veacuri.
Lucratura facuta 100% cu unelte de mana. Fiecare lemn este cioplit din topor si fiecare fier e forjat si scos din foc si ciocan. Piatra de moara in mod evident este sculptata de mana. Sistemul e simplu, iar miscarea este produsa de energia apei.

Nicio mamaliga nu o pot compara cu cea pe care am mancat-o din faina proaspat macinata la moara lui Untan. Chiar acolo pe vale, gatita la un foc din lemn de fag, cu branza si lapte de la gopodaria batranului, cat se poate de simplu, natural si autentic.

A distinge  resursele si a te bucura de ceea ce ai nu e putin lucru, iar deseori abia dupa ce le pierzi, realizezi semnificatia lor.

Fiecare astfel de calatorie ne reaminteste si ne ajuta sa constientizam atat bogatia ce ne inconjoara cat si responsabilitatea de a duce mai departe cunostinta si de a intretine ceea ce am primit pentru ca si pruncii nostri sa traiasca frumos.
Asta e trupa noastra. O mana de oameni hotarati, diferiti ca personalitate si incercari, uniti pentru cateva zile ... si cine stie, poate chiar pentru anii ce vor urma.
Sanatate buna iti doresc si sa ne vedem cu bine la urmatoarea calatorie.

miercuri, 14 iunie 2017

trei linguri

Din lemnul luat anul trecut de pe insula am mai scos cateva linguri. 
Din seria celor trei, incep cu asta mai mica de maslin.
E comoda, rotunjoara si numa buna de luat in drumetie. O pun in lista cu linguri disponibile si daca iti face cu ochiul da-mi de stire.

vineri, 2 iunie 2017

relaxare pe ape line

Ne-am pornit in patru sa ne dam in barci. Soarele a prins putere, iar asta se va vedea la finalul zilei pe toate partile descoperite ale corpului ... unora dintre noi.
Am trecut granita si ne-am aventurat in micuta delta a vecinilor nostrii. Broasetele sunt in forma si nuferii infloriti.
Le-am umflat si le-am lansat la apa. Fara sa apuc a studia nimic legat de locul asta, pot zice din ceea ce vad, ca omul si-a adus masiv contributia, daca nu la aparitia ei, dar sigur la diversificare si aranjare.
Insule populate cu plopi si salcii plantate, tufe la baza si multe specii de pasari, serpi, soparle, rozatoare, broaste cat cuprinde si binenteles multi pesti.
De pe canale largi patrundem la ape inguste si pline de nuferi si tot soiul de vegetatie care incetineste simtitor vaslitul.
Chiar daca sunt multe cu cioc lungi si picioare subtiri, totusi lebedele par sa domneasca.
Am auzit ca primavara dupa ploi multe apa e crescuta si padurile sunt inundate. Vara va fi destul de secat si caldura probabil ca-i prea mare pentru a sta pe balta in miezul zilei.
Nuferii albi si galbeni sunt din abundenta. Planul este sa revenim si sa aprofundam. Speram sa alocam mai multe zile si sa coboram pana la Dunare.
Pana atunci insa, vom continua cu turele de aventura deja programate.
Sanatate buna si sa ne vedem afara.

joi, 18 mai 2017

crampeie din "initiere in alpinism - etapa de vara"

Inainte sa utilizezi echipamentul trebuie sa iti fie prezentat "bucata cu bucata", iar apoi trebuiesc insusite modurile corecte de utilizare.
Cand esti pe stanca si te misti singur, deja cunosti nodurile, tehnicile de asigurare si parcurgere pe stanca, progresia pe coarda (inclusiv cu noduri de urcare pe coarda), altfel esti in pericol...si mai rau e ca poate nici nu realizai asta.
Asa ca o vom lua progresiv. Parcurgem temeinic etapele si verificand cunostintele deja dobandite, asimilam noi si noi informatii.
Tabara de baza e de-a dreptul luxoasa :). Dupa clasicele activitati "administrative", in fiecare dimineata de la ora 9 incepem cu teoria.
Practica o facem in teren. Zilnic introducem elemente noi, distincte, cladind cu trainicie peste baza deja stabilita, utilizand ca liant interesul participantilor de a asimila si al instructorului de a impartasi.
Atat asigurararea partenerului si autoasigurarea, cat si retragerile de urgenta sunt invatate si verificate mai intai pe orizontala ;), evitand astfel orice expunere inutila.
Intram si in inima muntelui pe vreme umeda pentru a urca si cobori pe corda dubla sau simpla, cu toate dispozitivele din dotare.
Apoi invatam sa ne confectionam (si sa improvizam) scarite pe care le vom folosi pentru a trece pasajele dificile si lipsite de aderenta.
Avem ziua dedicata tehnicii de escalada in care atentia este acordata miscarilor corpului, urmand ca in alta zi sa introducem si elementele de asigurare si autoasigurare.
E ca la munte...sau ca in jungla :). Zilnic avem soare, nori si ploaie.
Verificarea punctelor de asigurare si realizarea corecta a amarajelor nu e optionala. Asigurarea zonei si evitarea riscurilor de accidentare, provocate de caderea pietrelor sau a cataratorului, sunt aspecte esentiale si ocupa un spatiu special alocat in cadrul cursului.
Invatam importanta si rutina verificarii echipamentelor inainte de tura. Ne asiguram ca fiecare a inteles si deprins tehnicile specifice si exemplificam cat mai detaliat situatii particulare ce pot naste exceptii de la "reguli".
Dupa ce toate segmentele au fost intelese si exersate, le imbinam in asa fel incat toate sa se materializeze in trasee frumoase cu mai multe lungimi de coarda in care fiecare apuca sa fie atat cap de coarda cat si secund (se merge cap schimbat).
Acestea sunt doar cateva franturi din ceea ce a insemnat "initiere in alpinism - etapa de vara".
Pana la urmatoarea experienta, ramaneti sanatosi, cu mintea si inima curata.

joi, 27 aprilie 2017

instruire la padure - bushcraft- etapa de primavara

Cam asta a fost trupa. Nici multi, nici putini, dar hotarati si binedispusi. Am ales o locatie cat se poate de verde, retrasa si frumoasa, dar care sa ofere cat mai multe resurse pentru a facilita procesul invatarii.
Cand vine vorba de ture cu specific de invatare, clar nu voi lucra cu grupuri mari.
Apropo, fereste-te de cursurile ce aduna multi oameni intr-o singura tura. Acelea au ca scop strict adunarea de multi bani intr-un timp cat mai scurt. Iar problema principala e alta, anume ca tu ramai doar cu impresia ca ai invatat ceva, dar nimeni n-a avut vreme sa-ti corecteze miscarile, sa tina seama de stilul tau si nevoile tale individuale. Nu confunda turele de turism cu cele de invatare.
Apropierea nu e lunga, dar nici langa vreo parcare sau asezare nu o afli. Zgomotele urbane sau rurale nu patrund, asa ca nimic nu ne va tulbura sederea in natura.
Odata opriti din umblare, incepem a cauta locul potrivit pentru amenajarea si montarea taberei.
Trecem prin notiunile elementare privind siguranta si alegerea locului cel mai bun. Taiem si indepartam oaresce tufe unde si daca e cazul. Scoatem pietrele si bolovanii, umplem gropi si masuram din ochi distante.
Impartim sarcinile astfel incat, dupa scurta vreme, avem atat "casele" montate cat si focul facut cu tot cu rezerva de lemne necesara pentru intreaga sedere si inca ceva in plus.
Pregatim ustensilele pentru bucatarie dupa care trecem la gatit. Avem parte de o primavara destul de secetoasa, asa ca valea este partial seaca. 
De regula in aprilie-mai cascadele sunt la capacitate maxima, iar anul asta, cea de langa noi e seaca complet. Totusi, la doar doua minute de noi, izbucul tasneste de sub pietre si curge vreo 7-8 m dupa care dispare fara urma. 
Am avut parte de 3 sezoane in 3 zile. A nins, a plouat, a fost si soare si grindina. Am invatat sa lucram pe orice vreme si mai mult decat atat, sa ne bucuram ca avem ocazia sa gustam picanteriile codrului.
Se invata atat muncile cu cutit si topor, cat si fierastraie mai mici sau mai mari. Lucram cu lemnul pentru a obtine ustensile bune, dar si pentru a face focul pe vreme umeda. 
Invatam noduri pactice si legatorile atat de necesare la montarea prelatelor si hamacelor.
Unii se rasfata, iar altii profita de portite si se muncesc pe ei insisi mai mult decat cere situatia. Insa fiecare are ocazia sa invete si sa aprofundeze lucruri noi. Iar in completare, ai ocazia sa vezi multe perspective si solutii ale acelorasi situatii.
Au fost si seri de cugetare in care discutiile au trecut din sfera celor vizibile in lumea tainica a speculatiilor, ipotezelor si credintelor de tot felul. Desigur ca n-au lipsit nici glumele de sezon. :)
Am exersat cateva tehnici simple de deplasare in teren variat si accidentat utilizand diverse metode si accesorii pentru a ne usura umblarea. 
De asemenea, am invatat sa ne folosim de harta si busola pentru a determina locatia in care ne aflam, directia de mers si durata de deplasare. Am demontat si sustinut metode "batranesti" de determinare a punctelor cardinale. 
Am invatat sa extragem fibre naturale, sa impletim si sa le tratam astfel incat sa obtinem sfori care sa reziste la mai toate nevoile.
Informatiile privind alimentatia optima si dozarea efortului n-au lipsit. Tratarea apei prin mai multe moduri am abordat-o atat practic cat si teoretic. 
Am invatat sa ne facem confortabili imbinand putinul pe care il aveam la noi cu ceea ce gasim in natura, utilizand ca liant cunostintele dobandite. 
Acestea sunt doar cateva franturi din ceea ce a fost acolo, iar scopul pentru care le astern aici si acum, este pentru a-ti face pofta sa iesi, sa vrei sa inveti si sa practici . 
Constientizarea este cel mai important ingredient si cu asta voi incepe mereu orice tabara. Consider ca este esential sa stii de ce (pentru ce) si poate chiar cum si abia apoi sa incepi a face. Desigur ca exista si rare exceptii, insa pe ansamblu asta este ordinea in care ne miscam.
Urmatoarea vreau sa fie o tura de explorare in care se va pune accentul pe deplasarea in salbaticie si utilizarea cunostintelor practice de bushcraft. 
Pana data viitoare, sa fiti sanatosi si buni la minte si la inima, ca fara astea nu-i nici pace si nici bucurie.