luni, 13 martie 2017

doua ture de primavara

 In prima iesim pentru aventura si relaxare activa.
In cea de-a doua avem in vedere insusirea de noi cunostinte legate de drumetit, flora, fauna, si cate ceva mestereli.
Sa ne vedem sanatosi si sa facem treaba buna la padure.

joi, 9 martie 2017

arc si cutit din stejar

 Am facut un cutit dinasta pentru mesterit si drumetit si i-am pus maner de stejar si corn de cerb.
Arcul e tot din lemn de stejar si are inclusiv tolba din piele cu sageti potrivite.
 Cutitul l-am dat deja, dar am altul in lucru. 
 Arcul il am disponibil si il vand fie separat, fie impreuna cu tolba cu sageti.
 Trage bine si e potrivit pentru un incepator care are ceva vana in el sau pentru cineva care nu vrea neaparat un arc prea tare.
 Pentru confort sportit, dar si pentru aspect, i-am infasurat piele pe maner.
 Curand va incepe sezonul la tir cu arcul si trebuie sa pregatim terenul.
Apai daca iti face cu ochiul arcul asta, da-mi de stire si iti comunic toate detaliile.

miercuri, 8 martie 2017

miroase a prima(-)vara

Am inceput sa facem trecerea de la sezonul rece la cel caldut, gustand bucuria inmuguririi fiecarei tufe si arbust, pana la cei mai inalti si impunatori arbori.
Ne amintim incept incet si de culesul plantelor pentru ceaiuri si salate, de colectarea sevei si fel de fel de mestereli.
Am revenit in Cheile Carasului, a2a casa pentru mine ... sau prima, unde am dorit sa surprindem si sa-ti dezvaluim cate putin din ceea ce este si mai ales ceea ce urmeaza.
Aici vom desfasura ture cu specific variat, unele cu corzi (escalada, rapel, tiroliana,etc), altele cu explorare de pesteri, drumetie si tot felul de jocuri si activitati cu caracter educativ.
Cum da un pic soarele si incalzeste pamantul, incep sa iasa si insectele.
Apele sunt in crestere. Incepe sa se topeasca zapada din munti.
Cand si cand poteca necesita curatare, pentru ca maracinii napadesc si ingreuneaza accesul drumetului.
Dupa atatea nuante posomorate cu care ne-am obisnuit de cateva luni, orice floricica este o incantare pentru ochi.
"Intinde mainile" mi se zice, ... si ma conformez :).
Imi aduc aminte ca asta-i printre primele pesteri in care am dormit. Apoi imi amintesc de iarna aia apriga, in care cand am intrat in pestera, eram asa incalzit ca m-am dezbracat la tricou si cel putin o jumate de ora imi era cald si bine (afara erau -18, inauntru erau vreo 11 grade).
Verdele crud e si el la mare cautare.
O alta pestera de care imi aduc aminte din copilarie e asta cu intrarea impresionanta. Explorarea ei dupa cateva sute de metrii devine greoaie si necesita mult taras si ceva sapat. Nu mai spun cum se termina, pentru ca recomandarea mea este sa nu te aventurezi daca nu esti speolog si nu ai echipa cu tine.
Io stiam de ghiocei ca ar fi vestitorii primaverii ... nu micii si gratarele :)) , dar daca stau sa ma gandesc, ar fi alea semne concludente.
Pregatim programul pentru fiecare tura si cum e gata il si postez. 
Te asteptam sa gusti natura atat in formele cele mai simple si curate, cat si prin turele mai aventuroase.
Pana atunci, sanatate si sa ne vedem cu bine.

miercuri, 22 februarie 2017

mestereli de sezon

 Astea sunt facute din felie de mesteacan, taiate doar cu un fierastrau de mana cu dantura foarte fina. Sunt pirogravate si pictate individual ca nu cumva sa fie doua la fel in lume.
Apoi mai sunt floricelele colorate care si ele vestesc primavara ce are sa vina. Ele se scot din cartonas si se pot prinde in piept.
Si martisoarele din lemn se pot detasa cu usurinta de cartonas, putand fi purtate ca brosa.
 Cu sau fara snur si simbolistica, ele reprezinta o farama de natura si de mestereala pe care o poti lua cu tine sau o poti face cadou cuiva drag.
 Apoi sunt martisoarele din coaja de mesteacan argintiu,
 usoare, simple si simpatice.
 Ea le face, eu doar ti le arat. Asa ca idee, pretul lor variaza intre 1 si 4 lei.  

"snow & ice"

 Vremea nu se anunta stralucita, dar este suficient de buna pentru alpinism.
Ceata, ninsoarea si un vant moderat nu sunt piedici in calea unei ture la gheata si zapada.
 Pornim cu cer albastru si ne intoarcem noaptea pe ninsoare, la lumina frontalelor exersand orientarea pe timp de ceata.
In drumul nostru gasim fluturi cataratori, probabil si ei dornici sa se dea la gheata.
 Extra-terestrii printre noi :)
 Ni se dezvaluie o imagine superba cu caldarea si peretele ce contine si cascada de gheata. Soarele se pregateste de culcare si noi de intrat in traseu.
 Ne-am dat la lumina frontalelor pana ce :) ne-am dat si a2a zi.
Putem pune doua linii sau mergem pe una singura unde doi se dezlantuie, iar noi mergem mai jos la celelalte doua trepte si exersam tehnica ... la rece.
 Cu fiecare tura iti este tot mai usor. Treptat inveti sunetul care il scoate pioletul cand s-a infipt bine. Incet incet, inveti ca nu e nevoie sa lovesti cu putere si nici sa te incorzi prea tare la picioare.
 Pentru ca faleza noastra este situata chiar sub o fata foarte abrupta, ninsoarea ce tot cade, nu ezita sa se scurga peste noi cand si cand si sa ne serveasca cate un dus ... care ne mai si muta din loc :). 
Intai invatam sa stam pe picioare, apoi sa schimbam centrul de greutate de pe un picior pe celalalt , iar pioletii sa ii folosim mai mult ca puncte de sprijin si nu sa tractionam excesiv.
Ne-a mai ramas un pic de timp sa trecem si prin subiectul cu asigurarile la gheata si zapada. Gustam si din ceea ce inseamna un adapost de urgenta pentru vreme crancena si situatii deosebite.
In final ne adunam si pornim pe drumul de intoarcere pe o ceata si mai groasa. Un pic osteniti, dar cu siguranta suntem satisfacuti de experienta pe care ne-a servit-o muntele.
Sanatate si numa bine va doresc si va astept la urmatoarea.

miercuri, 15 februarie 2017

o zi obisnuita la padure

Am iesit sa vad cum se prezinta padurea.
Dimineata era ceata si rece, toate erau inghetate in jur. Totusi am sesizat miscare prin tufe si prin copaci. O gramada de pasari glasuiau care cum stiau. Caprioare si veverite fugeau la sunetul pasilor mei.
Am luat la mine si vreo 3 semifabricate pentru lingura, sa le finalizez. Aveam in plan sa caut si lemn pentru arc, dar n-a fost ziua suficient de lunga.
Cateva lemne lungi de carpen dispuse in fata unui bolovan au oferit toata caldura de care aveam nevoie la gatit, mancat si mesterit. Piatra s-a dovedit a fi cel mai bun reflector de caldura pe care il puteam gasi.
Ca tot veni vorba de foc, am pregatit niste lemnisoare de pin saturate de rasina. Le-am taiat pe diferite marimi ca sa iti poti alege ce dimensiune doresti. Asa ca voi adauga in lista si astfel de materiale compacte si foarte practice, alaturi de pungutele cu coaja maruntita de mesteacan, iar altele cu rumegus de pin impregnat. Toate astea se aprind imediat de la scanteia amnarului si fiecare din ele este rezistenta la apa (fiind deja pline cu rasina sau in cazul cojii de mesteacan , cu ulei).

marți, 14 februarie 2017

se mai si mestereste

 Floricele si simbol de primavara rasare din te miri ce.
 Pregatim martisoarele. De fapt ea, ca eu doar ma invart cand si cand prin zona.
 Taiem rondelele din mesteacan argintiu bine uscat. Nu se lucreaza cu sabloane, ci fiecare floricica pirogravata este unica si e pictata separat.
 Unele mai organice, altele mai colorate, dar fiecare din ele reprezinta o farama de imaginatie materializata.
Desi nu ma dau in vant dupa simbolism, apreciez lucratura de mana, asa ca mereu voi cauta sa incurajez mesteritul si artizanatul.
O primavara insorita si plina de bucurie va doresc si ne vedem in curand cu martisoarele la gata.

marți, 31 ianuarie 2017

continuam infuzia montana

 Iesim in grup restrans pentru a ne imbogati cunostintele de drumetie montana si pentru a mai cladi la conditia fizica.
 Vremea este exceptionala, iar zapada e cat se poate de stabila.
 Drumul nostru duce pana jos in caldare unde aflam teren numa bun pentru exercitii. Chiar si vreo doua cascade de gheata intalnim, dar de ele ne vom ocupa dupa mijlocul lunii.
 Probam zapada, observam coeziunea dintre straturi si tipul zapezii.
 Acum si aici e cat se poate de stabila, insa data viitoare cand vi sa aprofundam, o sa descoperi ca uneori straturi foarte groase de zapada compactata (de regula depozitata de vant) zac pe un strat foarte instabil.
 Calatoria e distractie in sine. Fiecare tura contine atat buna dispozitie cat si invatatura. Peisajul minunat si momentele de comtemplare nu lipsesc.
 Pentru tine e un prilej cat se poate de potrivit sa inveti a pasi cu incredere si sa asimilezi tehnica deplasarii pe diferite tipuri de zapada si pe diverse inclinatii (in urcare, coborare, traversare).
 Inveti in timp real cum sa abordezi corect muntele inzapezit.
Data viitoare vom intra si mai adanc, adaugand si gheata in ecuatie.
Sanatate si numai bine pana atunci.