miercuri, 15 mai 2019

Caiace in Delta Nerei - mai 2019

Numa cat sa gusti din frumusetea aventurii cu caiacele prin delta Nerei :) 

Arc de jugastru

Ti-am pus si o scurta filmare cu arcul lung de jugastru.

marți, 14 mai 2019

arc din lemn de jugastru

 Gatai arcu de jugastru. E un arc lung si suplu pe care l-am protejat cu matase naturala.
 Asta ca sa vezi cum e din fata
Capetii se ingusteaza suficient 
 Cu coarda pusa
si cu ea intinsa.
 La maner i-am infasurat piele neagra ca sa-ti fie si mai prietenos la mana.
 Acum il poti vedea si cand se odihneste
 dar si cand e intins sa traga. 

E un arc lung, suplu si usor de intins. Merge bine pentru cine n-are atata putere sau pentru care doreste sa traga multe sageti si sa nu oboseasca. 

marți, 23 aprilie 2019

pregatire alpinism

Dupa montarea si organizarea taberei, trecem la partea introductiva.
In cadrul ei este nelipsita prezentare a echipamentului unde punctam aspectele cheie legate de alegerea potrivita, echipare, utilizare, limitari, puncte forte etc.
Fiecare curs cuprinde atat teorie cat si practica. Simplificat as spune ca sunt doua categorii de persoane: unii care prind usor, altii care cred ca prind usor. Insa in realitate sunt mult mai multe categorii, iar iluzia ca ceva complex e simplu sau chiar simplist, te va lasa descoperit pe viitor. 
Spre exemplu eu obisnuiesc sa iau mereu notite si inainte de orice curs reiau manualele, practica in teren, cantaresc informatiile pe care le detin cu noutatile care au mai aparut, apoi aleg variantele pe care le consider optime. Insa obisnuiesc sa prezint si cazurile conventional acceptate si utilizate, chiar si atunci cand nu le recomand... ca sa poti alege in cunostinta de cauza.
Din principiu nu urcam in trasee pana ce nu am cunoscut tehnica de utilizare a echipamentului, binenteles cu toate nodurile aferente.
 Uneori, ... deseori
 si apropierea ofera o mica aventura.
Abordam progresiv, cautand sa riscam cat mai putin catre deloc, chiar daca in perceptiile nascute din temerile nefondate ale launtrului nostru necalit, uneori ne pare ca e mai expus. Totusi trebuie sa invatam ca teama aduce cu sine mai multe bariere decat scanduri pentru punte.
In scurta vreme intelegem ca se pot depasi multe obstacole daca aplicam tehnica potrivita. 
 Vremea favorabila si peisajul placut nu trec nebagate in seama. 
Diminetile sunt lungite pana la venirea primelor raze de soare.
Dupa cateva idei notate intram in partea de aplicatie care se leaga de teoria predata anterior.
Nu crestem in 3 zile ca altii in 7, insa nici nu zabovim cand vine vorba sa miscam.
Din nou pricepem ca alpinistul nu-si permite luxul de a nu mai putea, ca nu exista notiunea de blocaj din care sa nu ai rezolvare. 
Trebuie sa intelegi ca in munte, nu iti permiti luxul de a nu vrea, de a nu reusi, de a nu continua. Sunt cazuri in care aceste NU-uri = moarte. Asa ca pregatirea incepe acum, iar daca nu incepem cu gandirea, tot echipamentul si toate miscarile vor fi inutile cand va lovi napasta.

Alpinistul nu e un simplu turist! Alpinistul nu e doar un om plictisit de cele cotidiene cautand inca o noua gadilare a unor simturi usor amortite.

Un alpinist intelege si isi asuma faptul ca urmatoarea ascensiune poate sa fie ultima si o trateaza ca atare... adica cu responsabilitate si maxim de seriozitate.
Fie ca treci folosind abilitatile deprinse din turele anterioare de escalada, fie ca vei utiliza tehnica si echipamentul din dotare cu cata dibacie reusesti, 
vei intelege curand ca ai pasit printr-o poarta si ai iesit la loc larg unde orizontul este si mai mare, oportunitatile multiple si muntii te asteapta. 

Sa fiti sanatosi si sa va pregatiti, pentru ca urmeaza etapa de avansati. 

am deschis sezonul la caiace

Discutam de o tura la care poate sa participe aproape oricine.
O jumatate zi de aventura pe Bega si poti zice ca ai vazut si ai facut ceva fain.
Avem trupa completa si vreme excelenta.
Baieti si fete
mari si mici

luni, 15 aprilie 2019

bushcraft - etapa de primavara

Si din nou, o mana de oameni hotarati. :) 
Nu stiu cum se face ca orasanul de azi e tot mai sensibil la minte si tot mai impietrit la inima ..
Spun asta pentru ca sa trag un semnal de alarma! Mintea ar trebui sa ne fie ca de otel, iar inima cat mai deschisa. 
Teme-te de virtual pentru ca-ti distruge realitatea si zi de zi iti intareste gratii tot mai groase in jurul tau pe care le numesti confort, dar care te vor tine tot mai incuiat si mai privat de cadrul natural.

De aceasta data am pus la inceput de postare ideea, pentru ca de aici inainte sa ne concentram pe activitatile ce le vom desfasura cu acesti oameni veseli cu care am facut echipa. :)
Este de-a dreptul absurd ca sa eviti iesirea intr-o tabara de bushcraft pe motiv ca e vreme ploioasa!!!
Pai tocmai de aia vii la taberele de bushcraft - sa inveti cum sa administrezi astfel de situatii cu ger, ninsoare, ploi, soare, intuneric etc, astfel incat sa intelegi si sa cunosti ca poti sa obtii confort prin munca cu propriile maini. :)

Cateva ore mai tarziu ajungem in locatia propusa, unde chiar inainte de lasarea intunericului incepem a prospecta zona in vederea alegerii unei locatii mai ferite de inundatie.

Poiana e doar mocirla si balti asa ca, acea panta usoara, un pic mai sus de rau e favorabila.
Dupa prima noapte dormita afara, dimineata ne gaseste tot la fel de umeda si de racoroasa. 
Padurea e tare frumoasa in aceasta perioada. Temperatura un pic mai scazuta te indeamna la miscare. 

Pornim intr-o scurta recunoastere pentru a descoperi resursele din zona. Intram in detaliile legate de arbori si partile lor utilizabile pentru nevoile noastre de moment.
Aici descoperim diverse parti ascunse ochiului, care odata scoase la iveala si preparate, pot servi ca adevarate ajutoare cuiva care stie sa le intrebuiteze.

Invatam de unde si cum sa extragem fibrele necesare legatorilor.
Aprinderea focului, dupa ploi lungi si pe vreme umeda, cu utilizarea exclusiv a materialelor naturale gasite la fata locului nu e o treaba usoara pentru incepator. Insa fiecare a facut treaba buna si a prins schema.

Deplasarea, montarea taberei, aprinderea focului, gasirea si tratarea apei sunt nelipsite din taberele noastre dar, pe langa aceastea, avem mereu cateva activitati care dau specificul taberei. 

In aceasta tabara invatam sa lucram cu fibrele lemnoase ca sa pregatim semifabricatele pentru impletituri. Despre impletiturile din nuiele multi au auzit, putini stiu cum se obtin; dar despre impletiturile din fasii de lemn putini stiu si chiar mai putini au cunostinta sa le obtina.
In calatoria noastra trecem si prin locuri de legenda si avem parte de o mare varietate dendrologica.
La inceput vezi padurea, apoi ti se translateaza ceea ce vezi si distingi arborii. Distinctia intre ei devine tot mai clara si pe masura ce povestim inveti diferentele intre specii.
Fiecare pune mana si mestereste dupa cat ii da mana, interesul si priceperea.
Deja locul in care ne aflam il numim casuta noastra si nu e nimic neobisnuit sau ostil imprejur.
Mesterim si pregatim. Din cand in cand mai punem si de-un ceai, mai asezam vreun lemn pe foc si luam cate-o gustare.
Dupa obtinerea fasiilor trecem la impletire. Scopul este sa obtinem cate-un cosulet improvizat in care sa putem culege te miri ce. Padurea deja abunda de resurse. Plantele de hrana si de leac sunt la indemana. Fara a mai fi nevoie de pescuit sau vanatoare, pentru o vreme ai putea sa te descurci si doar cu broaste, melci, ciuperci si vegetalele mentionate. Mai trebuie sa inveti cum sa le diferentiezi, unde sa le gasesti si cum sa le prepari. Alea sunt vizate in alte tabere.
Pas cu pas incepe sa se contureze formele.
Desigur ca e nevoie de exercitiu pentru obtinerea unor semifabricate utilizabile daramite pentru impletirea propriu zisa a unor cosuri reusite.
Nu suntem cosari si nu avem nici uneltele adecvate sau timpul alocat pentru a concura cu mesterii dedicati, insa e important pentru un om de padure sa cunosti si baza acestui mestesug. Asa incat la nevoie si din placere, oricand putem sa ne facem un cos mai mic sau mai mare, de purtat in mana sau de luat pe spate. :) 
Un alt aspect vizat in tabara este lucrul cu toporelul, fierastraul si cutitul. Asa ca spre seara plecam sa cautam un arbore cazut din care sa ne extragem butuceii necesari pentru cioplit.

Partea buna e ca atunci cand esti la padure trebuie sa-ti amenajezi atat atelierul cat si sa-ti confectionezi o parte din uneltele necesare.
Tai, despici, desenezi, pui imaginatia la contributie. Invatam si exersam prizele si tehnicile de taiere.
Atelierul noastru este foarte incapator. Ne-am asigurat ca indiferent cum este afara noi sa avem un loc ferit in care sa mesterim. Aici ramanem uscati si avem inclusiv lumina necesara, iar daca ar fi fost mai racoare, am fi putut sa facem si focul mai aproape.
Lemnul, ca intreaga padure, e salbatic si trebuie sa inveti cum sa-l abordezi pentru a obtine ce ai nevoie de la el. Aici vezi ca nu e totuna unde si cum intri si ca ai un singur toporel cu care trebuie sa faci munca mai multor unelte.
Odata trasat conturul, inveti sa tai dupa el pentru a obtine forma dorita.

Intr-o tabara specializata pe impletit vom aprofunda cunostintele si vom putea varia formele.
Momentan am deschis inca o portita pentru voi ca sa vedeti ca se poate si ca puteti.
La simplul tocator cand il vezi, nu ramai impresionat. Insa daca ai fi fost aici si ai fi participat la intreg procesul nasterii, ai fi invatat multe. Aici vezi nu doar cum sa folosesti toporul si cutitul in diverse moduri, dar si cum sa abordezi lemnul, din ce unghi, ce sa scoti si ce sa lasi. Cum sa tratezi, cum sa gauresti si cum sa ii impletesti un snur frumos dintr-o fibra culeasa la fata locului.

Lucruri aparent simple, dar de mare complexitate la modul real.
Cumulat, aproape o jumate de zi am alocat cunoasterii si recunoasterii speciilor de arbori ca sa intelegi ca nici macar un foc reusit nu poti obtine din intamplare, dar mai mestereli bune.
Asta e trupa. O mana de oameni hotarati, fiecare cu vulnerabilitati si puncte forte. 
Ma bucur ca ne-am intalnit si reintalnit. 
Noi sapte iti transmitem salutari si nadajduim ca data viitoare sa te avem alaturi.
In imaginea frumosului mesteacan va las si va reamintesc ca si atunci cand ploua sunt atat de multe de vazut, facut si invatat incat e tare pacat sa te lasi prada ideilor preconcepute.
Iar in final, vechiul gand - cand ploua cade apa, nu meteoriti, nici lava... ci doar apa, iar apa are importanta vitala. ;)