sâmbătă, 15 mai 2010

nebulozitate

Toporul despica butucul de frasin. Iarba uda cedeaza cu generozitate stropii care se imbiba in panza incaltamintei. Crengile infrunzite iti racoresc manile si picioarele dezvelite, vrei nu vrei.
Lemn pentru o lingura, poate pentru doua.
Ploaia-i buna, e lasata de Dumnezeu, sa cada, sa ude pamantul.
Azi nu-i nimeni la stanci, ...
Vantul in rafale intoarce umbrela fara nici un efort. N-ai umbrela la padure ? Si ce? Daca aveai, sigur ti-ar fi intors-o.
Gemul de macese e bun la clatite si florile , ... si ele sunt acolo, pe marginea potecii.
E mic, printre cele mai mici. Are doar vreo 200 de grame. Depaseste cu putin marimea de breloc. Despica si taie lemne ... mici. Ce sa despice saracu, ca are lama numa o data si un sfert latimea degetului mare.
Da-i serios asa, el nu cred ca stie ca-i mic. Pai pe langa ala lu care eu ii zic toporel (ala suedez) este ... cat il vezi in poza.
S-a salbaticit puternic padurea, gandeste-te ca peste tot ce a cazut toamna trecuta, vor creste plante agatatoare si spini, urzici si puieti.
Multe drumuri si poteci sunt terminate.
Exista si o parte buna, avem lemn de foc si cioplit cat vrem (si inainte aveam, ... dar na). In plus, fiind mai greu accesibil, mai putini se vor aventura (nu ca ar fi fost prea multi vreodata) si animalele vor prinde curaj si vor veni mai aproape. De unde probabil rezulta si faptul ca anul asta cred c-am vazut mai multe animale la padure decat in tot restul vietii la un loc.
Imi aduc aminte si acum , ce zdravan ustura urzicile alea mari, alea de nu-s mai doar verzi , au trunchiul lemnos si is gri. Alea de-ti ajung pana la piept. Au ce te biciuie mai ales cand sunt ude, dupa ploaie sau in timpul ei.
Daca alergare nu, bicicleta da.
Printre avantajele zonelor carstice este si faptul ca indiferent cate zile ploua, dupa cateva ore de soare, poti face teaba buna, exceptie sunt drumurile forestiere unde tractoarele fac legea (ramai impotmolit in santuri inoroiate).
Si sa vezi ce aer umed, cum ti se lipeste pielea cand indoi bratul. Cum simti umezeala din aer si doar frecand degetele intre ele.
Si mai sunt si zilele alea uscate, cand arde de numa soarele.
Lucrurile frumoase au rost doar daca le vezi. Dar nu ai nici un folos de ceea ce vezi daca nu percepi.
Stau sa ma gandesc cu cat mai frumos ar fi, sa cunosc toate speciile de insecte ce umple tricoul colorat si rucsacul. Sa stiu ce face buruiana aia de-mi tot agata piciorul cand alerg, ... ma si am taiat-o de o gramada de ori si tot creste la loc. Toate-s bune la ceva. Numa de i-as cunoaste compozitia chimica, sa mai stiu si ce poate face ea bun, cum se prepara, ca parca vad ca-i folositoare.
Deci gaina a fost prima , apoi oul, ... asa cred .
Interesul vine cunoscand detaliile.
Interesul pentru detalii se naste din dorinta de a sti mai multe despre ceva ce-ti place.
Tot lemnu-i bun, doar sa stii care unde sa-l folosesti.

vineri, 14 mai 2010

din acelasi lemn ca si sora ei

Este din cealalta jumatate a butucului de artar, luat din Prapastiile Zarnestiului.
Desi ambele au acelasi parinte - arborele, totusi ele nu seamana catusi de putin.
Deschisa la culoare, cu fibra vizibila, lingura asta este si usoara si rezistenta.
Forma relativ simpla, dar egonomica confera o pozitie comoda la mancat.
Partea de sus a manerului este lasata nefinisata.
Este o lingura incapatoare, nici prea adanca nici prea deschisa.
Poate ca te-ai obisnuit sa citesti postarile ca si cum citesti articolele dintr-un ziar ori vreo revista.
Ei bine afla ca ce pentru tine e ceva de genul : ia sa vedem ce-o mai facut asta acum, ... aici e vorba de ceva mai mult de atat.
As prefera sa te uiti la linguri mai cu interes. Ca si cum lingura ta ar fi printre ele. Ca si cum ai dori sa o descoperi pe cea care ti se potriveste.
Nu este nici expozitie si nici sculpturi reusite nu sunt, sunt doar linguri pentru mancat.
Sunt insa linguri una si una, fiecare diferita de cealalta si de toate celelalte care exista.
Chiar daca vazute de la distanta mai ales pentru ochiul neantrenat par ca toate celelalte, de fapt fiecare in parte e unica. Si aici s-a lucrat. Ca nu-i simplu dupa zeci, sute, sa scoti modele diferite, ... si nu ma refer doar la ceva linii, ornamente pe coada sau un unghi schimbat. Nu, ci si la dimensiuni, curbe, forme complet schimbate.
Sunt diferite tocmai ca sa isi poata gasi fiecare lingura care-i place.

miercuri, 12 mai 2010

o parte din natura

Asta are si un pic de clasic in ea. E lingura din lemn de mesteacan. Lingura asta imi inspira ceva placut ce nu vreau sa descriu in cuvinte.
Este o parte din natura inauntru si asta ti-o transmite imediat ce iei contactul cu ea.
Nu dezvolt, ca nu simt sa o fac. E faina si atat.
Poate un pic sunt curios cum o percepi, ... sau poate nu.



marți, 11 mai 2010

Lingura din artar

Incerc ca pe unde umblu, sa iau si cate-o bucata de lemn pentru lingura.
Daca am avut treaba la Prapastiile Zarnestiului, clar ca am alocat cateva minute si pentru a gasi ceva lemn.
Intors acasa, ma gandeam sa ma apuc de cioplit, dar n-am putut. A trebuit sa plec in chei sa cioplesc, pur si simplu m-a chemat .
Daca tot am mers sa cioplesc acolo, am studiat cate un pic si despre frasin (e vorba de postarea cu frasinul).
Pe o piatra muschiuloasa un ou si un melc se intreceau. Eu i-am prins chiar in repaus si n-am mai stat sa vad finalul. Oare cine a castigat ?
Lingura din lemn de artar e deschisa la culoare, e usoara si comoda. Bine finisata, fibra se vede foarte clar.
Ca majoritatea, are marime medie. Un snur din piele la capatul cozii asigura atarnarea in bune conditii in vederea depozitarii sau/si uscarii (dupa spalare, folosire). Husa din piele protejeaza lingura la transport, mentinand-o curata.
Fie ca sti ceva despre artar, fie ca nu (daca nu, vezi ca ai sa gasesti aici o poatare si despre el), lingura tot faina e.




luni, 10 mai 2010

Frasinul - lemn bun si medicament

Frasinul (Fraxinus) creste pana pe la 40 de metrii zic ei, ce-i drept am vazut cateva exemplare impresionante. Normal ca si frasinii is de mai multe feluri (specii).
Unii, cand sunt tineri au coaja neteda, dar pe masura cresc si se ingroasa, se inaspresc.
Frasinul il gasesti in zonele de campie si deluroase. Pare sa se simta bine in platourile calcaroase.Face fata atat exceselor de apa cat si zonelor secetoase.
Lemnul de frasin este unul lucios, tare şi greu.
In ce priveşte duritatea el se încadrează în aceeaşi categorie cu fagul şi stejarul.
Lemnul de frasin este important pentru culoarea, durabilitatea si elasticitatea sa, calitati datorita carora are multiple intrebuintari.
Culoarea dechisa il face apt pentru fabricarea mobilei, lambriurilor, dusumelei, scarilor interioare.
Se mai foloseste la confectionarea uneltelor agricole si a cozilor de scule. Lemnul nu are nici gust nici miros.
Lemnul de frasin este ideal pentru fabricarea obiectelor de echipament sportiv, in special a acelora care necesita rezistenta, flexibilitate si elasticitate. In trecut era folosit la skiuri si rachete de tenis, iar in prezent, la vasle, bate de baseball, crose de hockey, tacuri de biliard, arcuri si sageti, sanii pentru curse cu caini si multe alte asemenea intrebuintari, in care lemnul de frasin este sinonim cu calitatea, indemanarea si traditia.
ca lemn de foc, e bun, fiind de esenta tare arde bine.
Scoarţa de frasin se taie cu briceagul “în fluier” de pe crengile de 2 ani, primăvara devreme la pornirea arborelui in peioada de vegetatie. Această materie primă, se uscă într-un singur strat în locuri aerisite mai calde. Are proprietati antioxidante.
Infuzia din coajă de frasin este excelenta pentru cazurile de febră (scăzând rapid temperatura) şi pentru calmarea durerilor de stomac. Se mai foloseşte în băi externe în cazul afecţiunilor ginecologice.
Decoctul din scoarţa de frasin (2 linguri la 500 ml apă - se fierbe până ce apa scade la jumătate), se administrează, în 2-4 porţii mici zilnice, în reumatism, gută şi îmbătrânire precoce. De asemenea, ceaiul de scoarţă de frasin ajută la scăderea "colesterolului rău".
Mugurii, care sunt de fapt frunzele foarte tinere ale frasinului, aflate în stadiul primar, când încă foliolele nu sunt autonome, se culeg în aprilie, după ce florile încep să cadă. Ei nu se uscă, ci se întrebuinţează în stare proaspătă, fie administrându-se sub imediat sub formă de infuzie, fie folosindu-se pentru obţinerea unei tincturi. Mugurii de frasin se folosesc pentru tratarea bolilor care afecteaza caile biliare, caile urinare, ochii si aparatul osteo-articular. Au un efect benefic si in metabolismul lipidelor din organism. Mugurii mai sunt un bun remediu impotriva gutei, a febrei, a colesterolului mare.
Frunzele se recolteaza in lunii mai şi iunie. Uscarea se realizează în spaţii aerisite, curate şi întunecoase. Frunzele sunt diuretice, diaforetice (sudorifice), uşor laxative, antigutoase,cicatrizante şi antihemoragice (datorită unei chinone cu structură asemănătoare vitaminei K).
Ceaiul din frunze de frasin este indicat în fazele liniştite ale ulcerului gastric sau duodenal.
Frunzele de frasin sunt folosite în tratamentul reumatismului, obezitatii, gutei si al afectiunilor rinichilor.
Extern, folosită sub formă de băi locale, infuzia concentrată realizată din frunzele frasinului (15 linguri la un litru de apă apă), ajută la tratarea leucoreei, hemoroizilor şi a rănilor greu vindecabile. Aplicaţiile externe sunt utile şi în cazul unor arsuri proaspete.
Semintele de frasin se extrag din samarele încă nemature (verzi), utilizându-se, de asemenea, în stadiul proaspăt.
Tinctura de seminţe de frasin poate combate sterilitatea masculină.
Infuzia din seminţe de frasin. Se ia o linguriţă de seminţe de frasin şi se opăresc cu un litru de apă. Se acoperă vasul 5 minute şi apoi se strecoară. Se bea întreaga cantitate preparată pe parcursul unei zile, băutura fiind un foarte bun diuretic şi putându-se lua în caz de edeme.
Mierea extraflorala (de mana), de frasin, exercită efecte laxative şi antiinflamatorii asupra tubului digestiv.
Mierea de mana este mai inchisa la culoare decat mierea florala, contine mai multe saruri minerale si are actiune puternic bactericida. Contine cantitati mari de fructoza si dextrine.
Cam asta-i in mare despre frasin.
Nu uita, ca nu poti cunoaste padurea, fara a cunoste membrii de familiei, ... copacii.
Acum ai facut cunostinta cu inca unul, sper sa nu-l ignori pe viitor.
Deschide bine ochii si retine detaliile despre fiecare, in felul asta vei avea aliati de nadejde in jurul tau.

luni, 3 mai 2010

ultima din acest lemn

Despre meranti (Shorea) ti-am mai zis, provine din Asia si creste mare , peste 50 de metrii. Are lemnul de esenta medie, se ciopleste bine si se finiseaza frumos .
Fibra este clara si are o culoare excelenta.
Lingura este usoara si comoda, tine bine si sta fain in mana.
Are marime medie si datorita formei, poti manca bine si din farfuriile cele mai adanci si boluri.
Cred ca o sa-ti placa de cum o vezi.
Are forma ergonomica desi din imagini nu distingi, ca nu stau sa le detaliez prea mult. Prefer sa lucru mai mult la linguri decat la fotografie, sti tu ce zic.
Si asa nu pierzi nimic, ca daca o iei si nu ti-o place o poti trimite inapoi (valabil la toate lingurile), dar sunt sigur ca o sa fi multumit.


duminică, 2 mai 2010

de unu mai, ... plimbare si mesterit, nu mici si bere

Incep prin a ingrosa linia cu care am subliniat mai drevreme, ...
Tin sa-ti spun ca nu esti deloc finut, chiar daca te prefaci ca esti nemultumit de gunoiaiele si comportamentul celor din jurul tau.
Atata vreme cat iti renovezi apartamentul si molozul din portbagajul masinii il golesti pe marginea drumurilor laturalnice, ma astept sa-ti placa. Doar este o activitate pe care o practici, nu te obliga nimeni. La fel e cu deserurile de tot felul.
Dar cred in schimbare, chiar daca-i lenta, buna-i si aia. Iti doresc sa fi sanatos si sa iti revii din gandirea egoista, aia cu "fiecare cu gamela lui".
Actiunile negative ale unuia sau unora se rasfrang asupra intregii comunitati.
Nu-i de nici un folos insa, sa agresam verbal ori altfel pe cei ce practica astfel de lucruri, ei cu siguranta in sinea lor au motiv (nu le dezbat acu, dar le cunosc majoritatea).
Continua sa fi exemplu pozitiv, chiar daca batranul nu se va mai schimba, poate o va face copilul sau nepotul lui.
Asa, o data intrat in padure gasesti o alta lume.
Esti inundat de verdeata. Totul misuna si fasaie prin copaci si pe jos. Insecte, soricei, soparle si pasari, toate fac cate ceva.
E plin de omizi acrobat, care coborand in rapeluri lente, ajung pe fata ori pe hainele noastre. Foarte bine fac, ca si ala-i antrenament bun.
Tura asta are in ea tot ce trebuie. Inafara plimbarii , mai avem ca scop sa ne luam ceva lemn pentru linguri si pentru o coada de topor. Gasim de toate. Padurile astea sunt generoase.
Primavara e pe terminate, ne dam seama si dupa faptul ca la racoarea copacilor putem sta cat vrem in tricou, fara macar sa simtim ceva rece la spatele transpirat.
Pentru ca iti place sa vezi scule de padure, in special taietoare, am zis sa-ti le arat pe ale noastre. Acu nu stau sa vorbesc despre asa ceva, o fac altii destul, ... si bine fac.
Uite doua cutite asemanatoare, din aceeasi categorie, unul un pic mai lung decat celalalt.
Acu are teaca si a lu Vlad.
Si inca un lucru, vreau sa-ti arat topoarele astea, de padure, ideale ca marime, atat pentru cioplit cat si pentru mesterit de tot felul , in excursii.
Sunt destul de asemanatoare, ambele sunt suedeze, iar firmele care le produc, fac probabil cele mai bune produse de acest gen pe care le poti gasi.
Desi sunt doua firme distincte, totusi chiar si modele de topoare poarta aceeasi denumire.
Poate nu le-ai vazut niciodata unul langa altul. Acu ca o venit si Vlad, le-am pus sa se cunoasca.
Mesterit, pregatit, apoi am mers in continuare. Si-o gasit Vlad ceva lemn dinasta mai afectat, dar cu nuante faine, is curios ce-o sa scoata din el.
Pauza aduce si ceaiul. Cu apa paraului de langa, cu mugurii de pin si menta proaspata iese un ceai excelent.
Un pic de miere si licoarea e gata.
Mai face asta si o supa la care adauga si verdeata tanara si cam asta e.
Sus in deal, traversam poiana mare si dam peste pinul ala de demult, ala fain. Are in el lemne batute cu cuie mari, resturi ale unui foisor dinasta de unde vanatorii aruncau gramezi de plumb in tot ce trecea dintr-o parte in cealalta. Acum nu mai erau decat resturi, lemne care atarnau urat si stricau tot farmecul "batranului" . Pinul asta este reprezentativ pentru zona respectiva, deoarece este singurul de acolo.El este si un bun reper, dar si motiv sa mergi sa-l vezi.
Arata exact ca unul din cei mai reusiti bonsai, ... sau cel mai reusit bonsai arata ca el.
Urcam, curatam si plecam.
Tot aici poti sa vezi goruni sanatosi, palcuri de mesteceni, iar mai jos in padure si pini maturi.
Mai e cate-un stejar impresionant ca marime, care a ramas netaiat din vreun motiv anume.
Cei mari (doi pini), cei mai grosi si inalti sunt cei doi de langa drum (n-ai poza sa-i vezi, las, altadata), pe care am vrea sa-i punem in evidenta si sa ii includem ca obictiv turistic in traseul respectiv.
Pe firul apei coboram si merem catre casa, ca sa ne apucam de cioplit.
Mai schitat asa (iti scriu), ca sa nu stau prea mult la povesti lungi, ca ba unul ar citi mai mult, ba altu nu se uita decat la imagini.
Adevarat ca o imagine face cel putin cat o mie de cuvinte, dar imaginea un pic explicata in cuvinte face cat zeci de mii de cuvinte, fara imagine.