sâmbătă, 16 aprilie 2011

hai sa iesim un pic

Rece si umed. Atat ii de fain ma ! Umblu pe poteca inmuiata de ploaia de ieri si ma gandesc ca vremea asta e numa buna sa creasca frunza.
Sti tu, temperatura aia care-i numa buna sa umblii, dar ii rece cand stai. No, asa-i acu.
Nu trece mult de cand am intrat in padure si in stanga vad caprioara, una mare si zdravana. Ma da ce viteza are si ce salturi baga. Si nu-si rupe picioarele , nici macar nu si le suceste. O privesc asa la 360 de grade, ca face un rotocol mare in jurul meu. Practic de sus spre stanga, apoi trece valea si iar in sus. Pe jos floricele, albe, galbene, albastre , roz. Si florile ca si arborii sunt inrudite.
Sunt multe care fac parte din aceeasi familie, dar difera forma frunzelor, uneori si culoarea sau numarul petalelor.
Amu nu-s expert la plante , le invat asa din zbor, ca daca tot trec prin padure am zis ca-i bine sa stie omul ce si cum. Asta ma gandesc ca-i tot din neamul Ranunculus . Eu zic ca-i Ranunculus Acris, (oricum Mita le stie mai bine) .
Astea din neamul lor cam toate-s dale bolunde. Nu-i bun sa le manci, ca-i bai.
Unele ai vazut, daca le consumi cand si cum trebuie is bune, dar daca nu sti, e mai bine sa cauti hrana ma prietenoasa. Dar asa ca idee sa sti nu exista absolut nici o planta pe care sa nu o poti intrebuinta.
Toate sunt bune la ceva, chiar daca noi nu detinem informatiile necesare.
Dintre speciile toxice, multe sunt bune pentru uz extern in tratarea diferitelor boli de piele, altele sunt bune la ceaiuri daca sunt culese la timpul potrivit.
Pai nu merg mai departe de povestea cu cartoful.
Cum au murit o gramada de oameni care au mancat fructul, ... fara sa stie ca doar tuberculul e comestibil.
Imi aduc aminte de anul trecut, ca o plouat ceva mai mult ca-n alti ani si s-a imboschetarit puternic padurea. Oriunde mereai era bine sa ai maceta cu tine, ca te agatau spinii "de pleoapa".
Asta cu pleoapa am zis-o ca mi-am amintit de Sebi. Are el o fobie cand mere cu trenul, sa nu stea cu capul prea inafara ca-i agata vreun spin pleoapa si ramane fara ! :))
Oricum nu-l sti pe Sebi, ... amu na, ce daca, ca nici pe ailalti de care-ti ziceam nu i-ai stiut si amu ii sti !
Si ce fain e acu sa te plimbi (si mai ales sa alergi, ca de plimbat poti si mai incolo) cat ii spinu si buruiana mica, nu-ti agata piciorul.
Mai sus un pic, la intersectie, in crengi, statea catelul ala de era mort, putred in poteca iarna trecuta.
Imi aduc aminte ca peste el curgea apa paraului si jos erai poate tentat sa bei apa curata de izvor fara sa-ti imaginezi ca 2-300 m mai sus ...
Nota - fi foarte atent de unde bei apa, ca dincolo de ce vad ochii mai is si altele (inclusiv bacterii).
Recomandare - daca apa nu iasa de sub stanca sau de sub pamant chiar acolo unde esti, mai bine fierbe-o inainte sa o bei (daca ai posibilitate). In felul asta eviti sa te expui in mod inutil riscului.
Amu nu-mi spune mie ca ai baut apa de peste tot si din baltoace cu mal si mai stiu eu de unde si n-ai avut nimic.
Ca si eu am baut (n-am avut incotro), dar asta nu inseamna nimic, ... decat poate faptul ca ignori o treaba esentiala.
Revin la catel.
Oricum, statea acolo cocotat pe creanga, ma gandesc ca nu so fi suit singur, careva lo ajutat. Dar na, parea fericit,asa am plecat mai departe.
Din mai multe m-am oprit la Toporas. Pai pe asta cred ca-l sti de mic.
Asta are in el acid acetil salicilic (sti tu, ca aspirina).
Planta mai are (evident) si multe alte denumiri (inafara de cea stiintifica) dar imi place sa-i zic toporas.
Frunza si floarea are proprietati expectorante, antinflamatoare, diuretice, tonice si laxative.
Ii buna in tratamente de bronsita , infectii urinare, reumatism, exeme, etc.
Din frunze poti obtine culoare, cu care in trecut se vopseau fibrele naturale.
Mancate cum si cat si cand trebuie, frunzele is bune la salata.
In rest ii bun si pentru dureri de cap si dureri reumatice. Dar ca orice medicament, tre sa respecti doza.
Nota - invata si doza si modul de intrebuintare, nu doar specia.
Atentie ca si asta ii toxica, contine alcaloizi nebunesti, asa ca nu baga prea multa.
Oricum e frumoasa si la privit.
O data ajuns la bustean, ma apuc de treaba.
Inainte de asta insa, nu pot sa nu remarc cum in caderea lui a faramat tot ce era in calea.
Tai, despic, pregatesc.
Am cana restanta, dar si ceva linguri in plan.
Sa vad numa cand si cum ma apuc de ele.
Oricum, la intoarcere, iar vad o caprioara.
Ma opresc un pic si o vad cum fuge, dar sa auzi numa ce bombanea.
Apoi nu la mare distanta aud alta.
M-am oprit si am sezut sa le ascult.
Au ele o vorba unele ceva de genul unui "latrat". Habar n-am ce ziceau, dar isi raspundeau una alteia, parea ca se inteleg bine.
Si "observam" cum se deplasau pe verand intr-o parte si-n alta numa dupa sunet.
Asta a fost ieri.
Azi, am dat o tura de alergare in Certej cu Luci si iar am vazut doua.
Ne-am bagat si pe salbatic, increngaturi, lapiezuri, doline si avene.
Tare faina-i zona aia, numa sa nu-ti rupi vreun picior sau sa-ti infigi vreo creanga-n piept sau in ochi, iti pica vreun fag in cap,sa nu te impiedici sa-ti spargi genunchiul in vreun colt de stanca, etc.
Ca daca nu poti sa misti, greu te gaseste cineva.
Si daca esti singur, e chiar demoralizant. Zic singur, pentru ca foarte multe ture le fac singur si ma gandesc ca poate si tu iesi mult singur.
Asa ca fi cu bagare de seama si anunta pe cei apropiati cand si unde pleci.
Si mai mult, ramai pe poteci, ca pacolo tot mai trec oameni cand si cand.
Lasa acasa un bilet cu zona in care urmeaza sa mergi si un timp estimativ.
Eventual lasa pe bilet si vreun numar de telefon al unui prieten apropiat care stie zona respectiva si care te poate gasi mai usor (si daca-i cazul sa indrume salvatorii).
Una peste alta asteptam cu nerabdare o tura mai lunga la padure.

3 comentarii:

Serban Razvan spunea...

Așa dor ce-mi e de munte și de pădure, numai că în ultima vreme s-au adunat toate și n-am mai avut zi liberă să dau o fugă în natură. Însă cu pauza asta de Paște sper să am timp să umblu puțin.

Unknown spunea...

Latratul acela de care zici nu e al caprioarei ci al capriorului si il auzi numai aproximativ in aprilie, cand e perioada lor de imperechere.

Micul Mester spunea...

da da , asa-i. Capriorul baga, ca strica dupa domnisoara.