S-au anuntat si ploi, dar n-a dat strop.
Ei au in fiecare an tura cu barca pe Nera.
Asa ca avem cer variabil, mai mult senin.
Seara ajungem, chiar la lasarea intunericului.
Fiecare isi alege culcusul unde doreste.
Stiu un parau fain la numa vreo 40 de minute de mers. Acolo, in padure pun hamacul intre doi arbori si gata.
In toiul noptii se porneste vantul.
Intai crengi, apoi arbori incep sa cada.
Tenda s-ar fi umflat ca parasuta daca n-ar fi fost dispusa lateral fata de directia vantului.
Noaptea trece, ... vantul nu.
Dimineata iau apa proaspata de la izvorul pe care-l vezi, culeg si niste menta proaspata. Despre ea am mai scris si probabil voi mai scrie.
Imediat fac focul .
Dupa ce gat cu rutina de dimineata (spalat, mancat, adunat, etc), pornesc la drum.
Dar nu umblu mult ,numa cativa zeci de metrii si ma opresc.
Constat ca zgomotele ce acompaniau rafalalele, pe langa arborii ce se rupeau si bolovanii ce cadeau de sus, erau si segmentele din puntea ce face posibila trecerea de pe un mal pe celalalt.
Trec doar pe cablu, in vantul ce balanseaza resturile.Mai greu cu rucsac decat fara.
Asa. Pe partea cealalta tanti strig la nenea in gura mare. Mita era si el acolo.
Na bun, pescuim segmentii de punte de 2 m fiecare , imbibati bine de apa. Tragem pe un mal, apoi vin baietii cu barca si-l duc pe malul al bun.
In rest, fiecare merge cum poate , unii pe apa, altu pe uscat. Padurea cu frunza mica si chiar cu muguri, dar pe jos covoru-i gata asternut. Intre darpanaturi, uite si un pod nou nout (de fapt are si el cred ca vreo 2 ani). Sub carpenul cazut - ariciul.
Pentru cei ce merg in nerei, atentie ca la Vogiun nu se mai trece pe punte.
Lemnu-i daramat si un cablu e rupt.
Cu alergarea in nerei s-a termint (cel putin pentru o vreme.
Potecile sunt imboschetarite si blocate de copaci cazuti si crengile adunte de viituri. Prieteni nostrii de la parc (-ul national ...) ar dori sa le platesti taxa de vizitare dar n-ar pune mana sa faca absolut nimic.De fapt daca ma gandesc bine, probabil ca cei de la parc n-au pus piciorul in viata lor pe potecile astea.
Urata treaba. Iara s-au facut angajari pe pile. Pacat de baieti capabili ce au ramas de-o parte si care ar fi facut treba cu devarat. Asta e, ne-am resemnat,...ca ni-s fraieri.
Acu ma astept la contre, ... de parca mi-ar pasa, ca oricum asa este cum zic, nu invers. Cine nu crede, mearga sa vad cu ochiu lui.
Personal recunosc ca ma bucur de mai mult salbaticie si de faptul ca mai putini umbla paici.
In rest tuneluri ,unele mai noi, puscate cu dinamita,altele cica chiar din vremea romanilor ( nu românilor).Daca te gandesti un pic, cheile astea sunt printre cele mai faine din tara. Si inca o treaba faina e padurea din dreapta, care e o imensitate, o intindere cu arbori si arbuti,lapiezuri si avene,pesteri , fauna si nu le umbla nimeni.Dealuri si vai numa bune sa ratacesti cateva zile. Acu, sa vedem floricica galbena.
Salatica sau untisorul, infloreste in martie -aprilie.
In padure gasesti destula ,pe langa ea si rudele ei
(alte flori din familia Ranuculaceae).
De la planta asta sunt bune frunzele inainte de inflorire.
In rest, intreaga planta e toxica.
Capeti bai mare , pana la paralizie daca manaci destula.
Se alege untisorul si se spala, si se pastreaza doar frunzele care se pun la fiert in apa cu sare. Se strecoara untisorul si se toaca marunt. Se pastreaza zeama ramasa, iar separat se caleste ceapa verde taiata marunt, se pune zeama in care a fiert untisorul si se fierbe din nou. Se adauga mararul verde tocat, untisorul, se acreste dupa gust cu sare de lamaie. Se da ciorba deoparte, se lasa sa se raneasca putin si se drege cu ouala batute.
Ai nevoie de astea :2 legaturi de untisor
2 legaturi de ceapa verde, 1 legatura de marar, sare de lamaie, 2 oua.Supele si ciorbele care contin frunze de grausor (untisor) sunt considerate a fi superioare celor de macris, urzica sau spanac, intrand in randul delicateselor in Anglia.
Frunzele tinere si proaspete de untisor sunt antiscorbutice, antiastenice si depurative. In stare frageda combat astenia de primavara si ajuta la refacerea calitativa si cantitativa a sangelui, drenandu-l in acelasi timp de toxine. De asemenea, curele cu frunze de untisor, amelioreaza circulatia venoasa, fiind folositoare in dietele adjuvante tratamentului varicelor, hemoroizilor şi a bolilor de piele.
Dar atentie, nu consuma mai mult de 100 de grame de frunze pe zi.
Ceaiul (de fapt infuzia) din frunze si radacina (recoltate in mod obligatoriu inainte de inflorire) e bun si se pune peste o lingurita de planta la o ceasca de apa clocotita. Dupa racire se foloseste pentru spalaturi in atenuarea durerilor in contractiile dureroase ale hemoroizilor .
Apoi ai potecile daltuite, pe alocuri cu balustrade de cablu, ca nu care cumva sa cazi in valtoare sa te spele raul.
Dupa o noapte si o zi de vant , se mai linisteste.
Ma adancesc cativa km in padure.
Aici gasesc si locurile in care vanatorul sta la panda si cand se iveste ocazia, pusca mistretul.
La cel mult 40 de metrii in fata, ditamai baltoaca namoloasa scurmata de mistreti. Miros "imbietor" lasat de ei, si poteci ce dau taman in valea asta.
Na, ia sa vad, florile astea din poza nereusita ce is ? Stii ?
sunt reprezentate prin copacii cazuti.
Dar na, ii fain s-asa.
Ma gandesc sa revin, inarmat cu mai multe zile libere, sa intru mai adanc in padurea aia.
Raman cu gandul la norii albi ce contrasteaza in mod placut cu albastrule de cer si verdele crud ce va umple padurea in scurta vreme.
8 comentarii:
Cumva e liliac salbatic?
Da,este liliac mult in chei.
Dar daca zici de floarea aia de care intrebam, ...nici gand.
Astept si eu raspunsul corect atunci.
daca nu-i neam de liliac (cum pare dupa flori si dupa cracane), habar n-am...
am pus si io un filmulet cu untisorul pe iutub - ii tare bun si crud.
faina iesirea!
semnez (ca pe iutub):
bushcraftmyway
Sa fie cumva napraznic??
Daca mai prind, daca mai apuc paici, o sa fac poze mai bune, ca atunci am bagat asa din mers. Nu se vede bine floarea si frunzele.
Saschiu http://selene.ro/articole/saschiul
Un raspuns dupa vreun an jumate merge?Floarea din ultimile imagini cred ca se numeste coltisor(cea violeta).Dentaria bulbifera.Sint mai multe rude apropiate cu flori asemanatoare dar cu altfel de frunze.Unde am copilarit erau paduri mari de fag cu multe flori din astea dar nu am stiut cum se numeste,acum am aflat cu netul.De pe www.bioterapi.ro.am aflat ca e medicinala si alimentara.
Trimiteți un comentariu