acum prefer toamna

 In bataia vantului, galbene si rosii cad "plutind" sau "plutesc" in cadere. Ele nu pot da din aripi sa se ridice si sunt la mila vantului. Forma lor doar le incetineste apropierea insa ajungerea la sol este inevitabila.
Sunt folositoare si cand sunt verzi dar si cand sunt pe jos in toate stadiile de descompunere. Straturile de frunze de vechimi diferite asigura nu doar elementele care imbogatesc solul dar mentin si umeazala. Stratul afanat, bine aerisit este casa pentru foarte multe vietati mini ci minuscule.
Adevarul este ca un arbore pe cat de simplu pare, pe atat este de complex si exact cum consuma resurse sa creasca, el asigura mediu potrivit pentru multe alte fiinte. Ma gandesc asa un pic in insingnifianta cunostinta pe care o am despre cele ce ne inconjoara, ca fiecare element este gandit (gandit adica GANDIT, nu aruncat la intamplare) sa foloseasca si altora, ... legatura, inlantuirea, modul in care fiecare contribuie si aduce foloase.

 O data ce cortina asta colorata coboara si se risipeste, padurea ramane dezvelita dar pamantul capata haina noua. Pasii nu vor trece neauziti.

 Practic orice element diferit ce ne poate scoate din rutina este binevenit. Insa mirosul de toamna din paduri  este inconfundabil.

 Curand si taratoarele de tot felul se vor retrage pentru lunga perioada pana cand soarele va prinde din nou putere. Pentru cei pasionati sa le vada, inca se mai poate.

 Vremurile mai uscate fac posibila catararea pe stancile din imprejurimi, iar cele umede sunt potrivite pentru alergari si plimbari lungi.

Pe de alta parte prastia e un accesoriu aproape nelipsit de la iesirile in natura. Unii sunt inzestrati cu o precizie nativa mai mare ca altii, dar fiecare se poate imbunatati cu exercitiu. Daca fotbal nu stiu si golf nu vreau sa joc, ce sa fac, trag cu prastia. Si daca cumva simti ca te atrage si pe tine treaba asta, am mai pus ceva imagini sa vezi macar in mare. 
Speram sa prindem toamna asta ceva ture de mai multe zile  si sa alocam niste ore bune pentru cioplit.
Dincolo de cateva ganduri, de un pic de miscare, poate conteaza si imaginea locurilor si mai ales incurajarea de a iesi.