duminică, 14 decembrie 2014

arcul din lemn de tisa

 Lemnu il am de iarna trecuta.
Creanga din care cresteau multe crengute si care avea o gramada de "puncte" negre in ea, incovoiata cum nu traba si nici prea groasa, ... din orice alt lemn ar fi fost nici nu m-as fi uitat la ea.  Insa pentru ca e tisa, mi-am dat silinta sa scot ceva din ea.
L-am lucrat mai mult din pila, ca la modul in care se aschiaza nu lasa loc de topor. Cat despre strambaturi, l-am lucrat la cald si a cooperat. L-am indreptat doar si n-am "intins coarda" pana acolo incat sa-l recurbez, dar poate e chiar mai bine asa ca seamana mai mult a ceea ce era pe vremuri.
Am dorit sa ma apropiu cat de mult de ceea ce se cheama un un arc lung englezesc.
Asta ii intinderea lui si modul in care lucreaza.
Cornul era esential, pentru ca asa se poarta la arcu lung de tisa. O coarda rasucita de dacron, verde cu negru si un pic de piele sa il tii mai bine in mana.
Are ceva puncte mai rigide in zona nodurilor, dar pe ansablu se misca binisor. Si da, e cum il vezi, cu multe noduri.
Cu coarda pusa
si cu ea data jos.
Si asa ii langa om.
Apai mai vedem ce mesterim pana una alta.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Bravo arata frumos si eu vreau sami fac unul ma gandesc din ce lemn sa fie dar asta arata tare