Este din cealalta jumatate a butucului de artar, luat din Prapastiile Zarnestiului.Desi ambele au acelasi parinte - arborele, totusi ele nu seamana catusi de putin.
Deschisa la culoare, cu fibra vizibila, lingura asta este si usoara si rezistenta.
Forma relativ simpla, dar egonomica confera o pozitie comoda la mancat.
Partea de sus a manerului este lasata nefinisata.
Este o lingura incapatoare, nici prea adanca nici prea deschisa.
Poate ca te-ai obisnuit sa citesti
postarile ca si cum citesti articolele dintr-un ziar ori vreo revista.Ei bine afla ca ce pentru tine e ceva de genul : ia sa vedem ce-o mai facut asta acum, ... aici e vorba de ceva mai mult de atat.
As prefera sa te uiti la linguri mai cu interes. Ca si cum lingura ta ar fi printre ele. Ca si cum ai dori sa o descoperi pe cea care ti se potriveste.
Nu este nici expozitie si nici sculpturi reusite nu sunt, sunt doar linguri pentru mancat.
Sunt insa linguri una si una, fiecare diferita de cealalta si de toate celelalte care exista.
Chiar daca vazute de la distanta mai ales pentru ochiul neantrenat par ca toate celelalte, de fapt fiecare in parte e unica. Si aici s-a lucrat. Ca nu-i simplu dupa zeci, sute, sa scoti modele diferite, ... si nu ma refer doar la ceva linii, ornamente pe coada sau un unghi schimbat. Nu, ci si la dimensiuni, curbe, forme complet schimbate.Sunt diferite tocmai ca sa isi poata gasi fiecare lingura care-i place.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu