luni, 20 decembrie 2010

de aia is muntii, sa-i urci

Vezi ca-i soare si-i frumos, dar inainte sa ajungi sa-l vezi, cateodata umblii si cateva zile prin ceata si viscol.

Iti alegi o cale pe care sa urci .
Uneori un marcaj, alteori nu.
Desi se intampla sa alegi un traseu marcat si nu dupa multa vreme sa umblii tot pe locuri neinsemnate (ai pierdut marcajul, fie pentru ca nu era bine marcat, fi pentru ca nu ai fost atent, fie pentru ca viscolul a umplut copacii de zapada si e imposibil sa-l distingi).
Daca ai un picior de munte sau o vale, e relativ usor , ... afara numai de cazul in care se bifurca sau se termina si iesi in platouri.
In padure, animalute isi sapa bivuac in zapada.
A scos afara tot ce nu-i trebuia, lasand doar spatiul in care sa-si desfasoare in bune conditii activitatea. Ca ma gandesc ca o mesteri si el ceva pacolo.
Nu intru in detalii, ca ti-o mai scris si Alex despre ele.
In poze apare frumos sau neutru, deoarece campul vizual este restrans, iar sunetele si miscarea sunt inexistente.
In zapada pana la genunchi urci pe piciorul abrupt.
Aud copacii inghetati, trosnind si crapandu-se in rafalele ce mana zapada.
Si-mi trec ganduri prin minte.
Crengi groase de fag cad fara avertisment, infigandu-se.
Concluzie : nu pleca de unul singur la munte, cu atat mai putin pe vreme rea, zapada mare, zone nemarcate.
Pe de alta parte insa, e atat de frumos pe aici.
Padurea e cat se poate de salbatica.Umblu o vreme pe urme de lup, apoi dispar si ele.
In pas constant, lejer, poti sa te deplasezi mult mai bine chiar si in zapada mare. In schimb daca te grabesti, mai ales in urcare, vei face pauze din ce in ce mai dese si mai lungi, in vreme ce etapele de mers se vor scurta.
Invata sa te deplasezi, renunta la mersul ala voinicesc (cu ala mai faci treaba vara, nu zic ca-i recomandat, zic doar ca unii il practica) ca nu ajungi departe.
Cand pornesti, nu mai face greseala incepatorului : pornesti rapid, sa ii intreci pe toti, de parca ar fi concurs, parca nu ai umbla in grup. Pornesti rapid si in 10 minute tre sa te opresti, ca gafai si esti deja transpirat.
Porneste lent, sa incalzesti muschii progresiv si sa-ti faci suflul.
Nu mai da jos haine de pe tine cand stai. Ci mai de graba mai ia o haina. Frigul consuma calorii, adica energia ta, combustibilul.
Pornesti incet, iti intrii in ritm, apoi il ti constant.
Nu mai detaliez ca-s prea multe de zis.
Cand e senin, vezi departe si peisajul este foarte frumos.
Insa de foarte multe ori lopatezi prin zapezi, prinzi viscol, nu vezi mult in fata. Cauta sa te bucuri de fiecare detaliu. Observa natura si lucrurile de aproape.
Da, asa-i, nu poti sa vezi crestele, dar poti sa vezi padurea, urmele.
O alta treaba faina ii chiciura ce se instaleaza pe fata, agatandu-se de mustata, barba, sprancene, gene.
E bine sa ai la tine o cagula, mai ales daca temperaturile sunt foarte scazute.
Un batic e practic.Il poti folosii ca sa-ti protejezi fata.
Spre exemplu eu sunt mai calduros, nu pot folosi cagula decat foarte rar, cand e frig cu adevarat. Prefer gheata pe fata decat sa ma incint.
Asa ca uneori folosesc batic sau buff.
Un alt accesoriu extrem de util este termosul.
Multi spun ca este prea greu sa-l care, ... gresit, complet gresit.
La temperaturi sub -10, ... -20, nu ai nici o sansa sa pastrezi apa sau ceaiul in stare lichida prea multa vreme.
Un termos de inox este de departe cel mai practic bidon.
Ii treaba faina sa bei un ceai cald, cand te te ia frigul.
Gandeste-te din acel un litru de ceai firbinte poti sa obtii 2 litrii de lichid. Pui numa o jumate pahar (inca un avantaj la termos, ca ai tot timpul pahar la tine) si jumate completezi cu zapada. Deci cari un litru si bei doi (asta daca vrei mai mult lichid si nu te uiti neaparat la temperatura lui).
Ceaiul il poti face bine indulcit si cu multa lamaie sau poti sa-l faci chiar neindulcit, in functie de preferinte. Unii zic ca-i mai bine intr-un fel, unii in altul, ambii au dreptate. In functie de necesitati iti prepari cum doresti.
Dar nu uita ca orice lichid rece introdus in organism va prelua caldura din tine. Si clar ca te ia frigul dupaia.
Asa ca idee, termosul asta al meu tine ceaiul fierbinte si 24 de ore si asta la temperaturi sub -8, -10.
In rest, partea cea mai frumoasa e cand urci, in creasta si incepe sa se deschida orizontul.
Sus, aer sanatos, rece si revigorant, ... cata vreme misti.
In vai un cearsaf de ceata subtire.
Zapada nu mai e ca la padure, mare si pufoasa.
Aici e mare si inghetata.
Tot pana la genunchi intrii, ca se rupe pojghita sub picioare, insa le scoti mult mai greu.
O data ajuns in creasta, incepi sa simti vantul, nu mai esti ferit de versant.
Dar imaginea ce ti se arata merita vezuta.
Cine are schiuri de tura, le foloseste, cine nu, baga conditite fizica vrea nu vrea.
Padurile au imbracat haina argintie.
Dar o pastreaza numa pana ce da un pic soarele. Apoi zapada se va zvanta de pe crengi, ... dar asta numai pentru putin, ca nu peste mult timp iara va ninge.


La munte vremea e foarte schimbatoare.
Aici sus, in ore se transforma, in vreme ce jos dureaza zile.
Deja cerul ala albastru curat si soarele ce radiaza discret dar patrunzator, sunt camuflati de graba de norii ce se indesesc vazand cu ochii.
Indiferent ce motiv ai alege sa mergi la munte, e bun.
Nu te mai ascunde de frig ci mai bine cauta sa-ti iei echipamentul corespunzator si iesi.
Ce vezi iarna nu poti vedea in nici un alt anotimp.
Desi turele sunt semnificativ mai scurte decat vara, sunt cat se poate de intense.
Nota : invata sa utilizezi echipamentul (mai ales cel tehnic), ... doar faptul ca-l cari cu tine (si nu sti cum sa-l folosesti) nu te ajuta cu nimic.
Nu te avanta direct sa faci ce vezi ca fac altii, incepe progresiv. Nu baga ture grele din prima. Acomodeaza-te intai.
Mai mult nu zic acu.
Ture faine sa ai si sa ne vedem in munte.

2 comentarii:

Alex Prodan spunea...

Pfff, ce fain e sa fii sus! Rar ajung si eu sus dar acolo parca tu esti singurul om pe lume. Dispar toate relele si necazurile. E tare bine.

micul mester spunea...

Asa-i.