Este un moment potrivit, pentru ca ii uscat si caldut ... ziua.
Faci rezerva de pietre. Pentru exercitiu n-ai nevoie de pietre extraordinare. Ajunge doar sa nu fie prea mari, prea mici si prea colturoase.
Te asiguri ca zona e libera si ca nu e nimeni in directia vizata . Iti faci incalzirea si incepi progresiv.
Ideea nu e sa tragi tare ci mai intai sa tragi corect.
Apoi tre sa te gandesti ca fiecare piatra sa mearga catre tinta pe care ti-ai ales-o si chiar in ea. Pentru precizie, ii bun sa crezi ca piatra pe care o ai in prastie este singura si cea mai importanta. Si cu fiecare din ele tre sa faci la fel.
Nu ai nevoie nici de multe rotatii si nici de viteza de rotatie mare. Toata treaba se intampla in momentul in care eliberezi capatul .
In timp si prin exercitiu, pietrele vor merge in directia buna si vei da drumu sforii instinctiv exact la momentul potrivit. Vei descoperii ca orice arma are limitarile ei, exact cum si noi avem limitarile noastre. Aici conteaza atat calitatea munitiei, forma , greutatea pietrelor, cat si precizia noastra si uneori si viteza vantului. Alt factor important este distanta. Asa se face ca precizia scade pe masura ce cresti distanta fata de tinta.
Este o activitate recreativa, probabil mai putin periculoasa decat biliardul de prin localuri (care include deseori si box si lupte cu bete si sticle ...).
Este o forma de miscare si daca nu altceva, e inca un mod de a te relaxa activ. Ca si in majoritatea cazurilor, e nevoie de un minim de responsabilitate. Exact cum nu poti trage cu arcul la tinta fara sa te gandesti un pic si sa pregatesti lucrurile, tot asa e si la prastie, tre sa ai in vedere anumite aspecte.
Daca n-ai auzit inca de ele sau nu stii care-i treaba si cu ce se manca, nu-i bai. Uite,
una din cele cateva postari cu si despre prastie. Mai sunt si altele si probabil in timp voi mai pune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu