Acolo ii place frasinului sa creasca, printre stanci, putin pamant si mult calcar.
Cataratorul isi infige "radacinile" (degetele) doar pentru putin in fisuri, apoi trece mai departe cu gand sa ajunga sus.
La fel si frasinul, doar ca adopta alta metoda. Patrunde foarte adanc, numa el stie cat.
Si el cauta sa ajunga sus, dar ii mai mult timp. Cresterea este foarte lenta pentru ca solul fie e extrem de putin, fie lipseste.
Printre liliac si pin il gasesti, el umple toate cleanturile pe la noi.
Despre lemnul lui ti-am mai zis.
Am mai facut si o sa mai fac linguri din lemnul asta, ii foarte fain .
Nu are culorile alea deosebite cum au unele esente, dar are si el inelele vizibile. Insa cel mai mare avantaj este finisajul extraordinar pe care-l poti obtine.
Fiind un lemn de esenta tare, compact (avand o densitate mare ) il poti scoate sa luceasca inainte sa-l dai cu ulei.
Ziceam si mai devreme ca suprafetele lucioase au avantajul de a retine mult mai putine particule decat cele rugoase. Asa ca astea se murdaresc mult mai greu si se curata mult mai repede.
Lingura asta are forma asimetrica, marime medie si iti sta bine in mana.
Lemnul de regula il recoltez fie de pe dealurile de langa stanca unde cataram, fie din Cheile Carasului, ... unde si acolo se catara (si el si noi).
E mai adanca un pic, dar are concavitatea marisoara. Este excelenta la zeama de tot felul.
Forma ergonomica permite mancatul efiecient din cam toate farfuriile si bolurile, borcane, etc.
Nicicare dinaintea ei nu e ca ea.
Si asta are husa ei din piele si pe langa, are si snurul de care o poti agata.
O fasie din coaja arborelui am pastrat ca sa simti si mai mult legatura dintre el si lingura.
Daca inca n-ai cunoscut lemnul de frasin, te invit sa o faci.
Oricui ii place un arbore de care a auzit si vazut peste tot pentru ca a fost mult "vorbit" si promovat.
Insa sunt foarte multi arbori cu lemnul fain, fiecare au calitati deosebite.
Nu zi nu pana ce nu "sapi" putin .
Cunoaste si s-ar putea sa-ti gasesti arborele preferat acolo unde nici nu te gandeai.
Mie unul imi place cel mai mult nucul, ... insa cand lucrez cu frasinul imi vine foarte greu sa afirm asta.
4 comentarii:
Cu ce-i scoti suprafata aia neteda, cu smirghel sau o lama de un soi sau altul? Te intreb pentru ca, daca vine vorba de scandura, eu prefer rindeaua de netezit smirghelului, ca sa evit infundarea porilor cu rumegus fin.
De linguri nu stiu ce sa zic, ca n-am facut in viata mea, dar am in plan (nu in ultimul rand datorita blogului tau). Am primit de curand un butucel de visin, de la cineva care stie ca-mi place lemnul si s-a gandit sa-mi faca un cadou simbolic, numai ca mie nu-mi plac simbolurile si intentionez sa fac ceva util cu el. Cum e visinul la cioplit? Si pe unde as putea gasi o scoaba?
Scandurile, ... tamplaria. Acolo merge cu rindeaua. La linguri nu.
Lingura ajunge fina in cateva ore de finisare (manuala) cu smirghel, treptat cu granulatii de la 80 la 3000 !
Visinul ii destul de fain.
Scoaba, poti incerca la mesterii fierari, vorbeste cu Iron, ... sau poti gasi (daca mai au in stoc) la cutite.ro.
Ei, na. Pai nu ma asteptam sa iei lingura la rindea :). Ma gandeam la o razuitoare sau ceva similar, in genul asta:
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gooseneck_Card_Scraper.jpeg
Ma-c pe cutite.ro sa amusinez dupa scoabe. Seara buna!
Ii scula faina razuitoarea aia.
Trimiteți un comentariu