luni, 29 noiembrie 2010

excursie la interior

Apai daca ploua, intram inauntru.
Asta-i tot din ciclul, pesteri (nota pentru speolog - nu te crispa ca le bag in aceeasi categorie, ca din pacate multe din ele si sunt - mai ales alea devastate), mine, buncare, grote, santuri, gropi, canale, tuneluri, darapanaturi, toate au farmecul lor (chiar daca in sens diferit)
Cu alte cuvinte turism boschetaresc.
Intrarea poti spune ca e tainuita.
Dar sunt locuri in care cand eram mici bantuiam.
Acum, nu doar ca sa ne aducem aminte de copilarie, dar si pentru ca altundeva nu prea putem mere (ploua si nici timp suficient nu aveam), numa bine s-a nimerit.
Pe tavan, stalactite .

Galerii , tencutite frumos.
Gratarul de jos l-au furat romanii, ca era din fier. Se pare ca sunt mai multi care stiu de buncarele astea.Nu-ti arat pozele unde e spart betonul si scos gratarul, ca nu-mi plac.
Gauri de ventilatie.
Aici au fost portile alea groase. Ma si sa vezi ce balamale aveau.
Acolo poti sa vezi ca aveau tras si curent electric.
Cum ziceam, au mai trecut si altii paici, ... si au lasat si seamanatura.
Recomnadare - nu mai mazgali, zgaria, afuma, distruge peretii pesterilor, cladiurilor parasite, buncare, tuneluri, etc. Ca nu ai absolut nici un folos din treaba asta, ci din contra.
Se bifurca de vreo 4 ori si da in tot felul de incaperi de dimensiuni standardizate.
Locuitorii - acum doar un liliac si cativa paianjeni. Probabil sezonier cainii, uneori chair si oameni.
Prin fisura radacini indraznete coboara dupa apa.
Afara ploua in continuare, poate un pic mai tare doar.
De la distanta inca poti zari cei doi pini, cei mai asprii pe zona asta.
Pe valea Starnicului, trecem pe langa canton.
Si daca tot trecem, am zis sa ne si invitam un pic inauntru. Mai ales ca poarta e larg deschisa, ... sau nu e deloc.
De cum intram, pe stanga e grajdul. imi aduc aminte ca mai demult, cu ani in urma erau cai aici.
Acum insa, doar un caine ce pare ca s-a pus un pic sa se odihneasca.
Dar si el ca si cantonul nu pare prea in forma.
Intrand pe usa deschisa, am evitat sa-ti arat parchetul umflat de apa ce se scurge libera printre tiglele sparte de oameni fara minte.
Intram in cea mai primitoare incapere.
Pe veranda sunt toate electrocasnicele si aparatura.
In frigider nimic proaspat.
Iesim un pic sa vedem podul.

S-ar fi mentinut mult mai bine casoia, daca cineva nu ar fi distrus o gramada de tigle .
Lada din lemn ca si scaunele si inca cateva lucruri au fost facute aici de cei ce locuiau la canton (cel putin asa imi da impresia).
Intram pe usile alea , pe rand.
La una gasim un atelier de mecanic, intretinere si reparatii dacii, tractoare.
In cealalta incapere, casute pentru pasarele, care probabil nu vor mai fi niciodata montate.
Vechi custi de iepuri, cotet de gaini, butoaie din lemn, etc.
Chiar si o semicursa.

Afara un foisor, care si el e mai depreciat decat ar trebui sa fie la varsta lui. Si ala e un pic vandalizat.
Plecam mai departe, parasind cantonul
Numa putin de tot mai sus pe vale, dam ce ceea ce a fost nu de mult gater.
Din start marait si vreo 4 caini ies in goana pe poatra.
Raman inauntru in sala imensa doar doi pui cu coada intre picioare, dar cine are treaba lor, ... noi suntem turisti, avem mancare in traista.
O plimbare cu "vagonasul" in deschidere.
Aici, unde o data a fost cine scrie pe usa, acum se inghesuia intre birou si perete unul din cei doi catelandrii de care ziceam.
Motoare, angrenaje, fierotanii.
In alta incapere se afla piesele de rezerva.
La subsol, motorul al mare, care misca toata magaoia.
Transmisii prin curea.
Si printre fierotanii si intuneric, si cativa fluturi pe tavan, dar nu de oricare, ci dinastia frumosi.
Asa ca daca astea au ramas in paragina, am zis ca-i bine sa le vedem si noi, mai ales ca-s la noi in padure.
Adaug si zic, ca daca cei ce trec (oricare din voi, noi), ne-am uita doar si n-am distruge si fura, ar fi cu mult mai bine.
Nu am pus nicicare din noi mana cand s-au construit toate astea, asa ca ar fi bine sa nici nu ne amestecam in a le distruge, descompleta si mai sti tu ce pacolo.
Oricum, important e ca ne-am simtit iar ca si cand eram mici, si cotrobaiam prin drapanaturi, uzine, cladiri, vechi vile, chiar mai bine de atat, ca astea-s si in padure.

13 comentarii:

Anonim spunea...

Asa arata de parca a fost o molima de secol 17, toti s-au dus. Deprimant. Cred ca e cea mai deprimanta din postarile tale, bine ar fi daca s-ar intelege mesajul tau.

micul mester spunea...

Fain.
Asa ca idee, noi ne-am cam distrat, dar modul in care am expus e ca si vremea din ziua respectiva.
Pai imi place cum ai perceput-o. Deprimant , e ceva bun, e tot o traire.
Dar asta-i impresia de suprafata (la prima privire).
Vezi ca sunt si lucruri faine acolo care stau "ascunse".
E ceva ce tine de noi, de modul in care ne raportam la mediul inconjurator.
Unii se deprima usor, in vreme ce altii gasesc cu totul altceva acolo. E o treaba de perceptie, chiar de alegere.

florea mircea ion spunea...

Zici ca au fugit din calea cuiva rau, de-o molima ,de un razboi.In cazul de fata aceasta cladire cred construita in anul1997 sau acel ocol silvic creat in acel an sa fie parasit dupa doar 12 - 13 ani.Ar trebui sfatuiti cei de la directia silvica sa-i dea alta intrebuintare,un traseu turistic un popas ceva .Este aceeasi imagine dezolanta,parca generalizata la tot ce s-a abandonat incepind cu anii consolidarii asa zisei libertati.Din ce ne-ai aratat tu cu prietenii tai,zonele prin care cutreerati sint nemaipomenite de altfel toata tara noastra nu este pusa in valoare .Probabil si silvicultorii de acolo au fost restructurati ca sa le ajunga banii de salarii la sefi.Ca sa iau apararea concetatenilor nostri ,eu as zice ca a fost tigla de aia de proasta calitate care din cauza inghetului si dezghetului s-a deteriorat si daca nu a mai avut cine sa o schimbe a ajuns acoperisul asa .Mai putem da vina si pe vint.Oare trebie s-a ajungem cu toate jos de tot ca sa o putem lua de la inceput.Parerea mea ca tot prin selectia naturii se va mai pute rezolva ceva.In rest sa auzim de bine.

Anonim spunea...

bun. Atunci da-mi voie sa aleg doar albul dintilor acelui caine. Da, nu e de la mine, asa e. Pai depinde cum se finalizeaza deprimarea. Ca ea poate sa renasca din cenusa-i risipita. Cantonul ala saracu, cum s-au luat toti dupa vorba alui mai batran, ''hai, si-om mere''. Si dusi au fost. Au lasat si semicursiera, ca deh, acu cine mai merge cu bitza?! Iar cainele ala...nu stiu de ce am senzatia ca a murit prin inanitie, inchis acolo. O fi mancat paie pana n-a mai putut.

micul mester spunea...

Si Starnicul, ca si alte cantoame : Pin, Naves, Blaj, si inca multe altele, zac in pagagina.
Pacat de ele.
Fiecare din ele sunt un exemplu fie al proastei administrari, fie al exagerarii (modului in care au fost plantate), fie al lipsei de fonduri, poate a defrisarii suprafetelor impadurite si a exterminarii faunei, ... nu stiu exact cate si care din toate astea.
Dar am mai vazut inca un lucru, ca nu se mai inghesuie nimeni sa locuiasca in padure, ... ca pe vremuri. La cantoane, fie sta cate-un batran, fie cate un om trecut de varsta mijlogie (care desi inca nu-i batran, va fi peste putin timp).
Efectiv nu va vrea nimeni sa mai stea la ele.
Si cum motivat nu e nimeni s-o faca (ca bani fie nu se aloca, fie nu-s suficienti) - si pe asta n-am inventat-o, ci am constatat in urma discutitiilor avute cu cei ce le locuiesc inca.
Cu tiglele si increderea in bunul simt al cetateanului, ma abtin.
Il mai stiu si eu pe cetatean, ...l-am vazut de multe ori. Atata vreme cat e capabil sa rupa cu picioarele bancile noi facute de primarie, bancile din lemn, cele din parcuri, crezi ca are vreo retinere sa distruga ceva in padure, unde nu-l vede nimeni ???
Dezolant sau nu si care-i rezultatul a ceea ce vedem, are sau nu relevanta doar daca avem in plan (plan = interes,dorinta,daca merita, daca putem, daca alegem) sa schimbam ceva,altfel, ...
In rest,partea buna este ca desi in paragina,in unele inca mai poti gasi adapopost. E drept ca nu te primeste nimeni cu ceaiul sau o vorba buna,dar dupa mult umblat prin paduri si intuneric, in zapada mare,uneori dai de cate unul dinasta si-ti pica bine.
Ca te gandesti cat de mult conteaza o noapte, ... pai cateodata conteaza sa ai un loc ferit in care sa gasesti o soba, sa faci un foc, sa scoti o oala dintr-un dulap rupt, sa bei ceva cald. Acolo gasesti resurse, ... unde altii gasesc dezolant.
Vezi tu, de acasa privind, gasesti deprimant, dar asta pentru ca acasa acu cu mult mai mult. Insa cnd esti afara , privesti bucuros la tot ce gasesti acolo. Te poti folosi LA NEVOIE (fara sa abuzezi ori sa distrugi) si poti pleca mai departe.

micul mester spunea...

Si Starnicul, ca si alte cantoame : Pin, Naves, Blaj, si inca multe altele, zac in pagagina.
Pacat de ele.
Fiecare din ele sunt un exemplu fie al proastei administrari, fie al exagerarii (modului in care au fost plantate), fie al lipsei de fonduri, poate a defrisarii suprafetelor impadurite si a exterminarii faunei, ... nu stiu exact cate si care din toate astea.
Dar am mai vazut inca un lucru, ca nu se mai inghesuie nimeni sa locuiasca in padure, ... ca pe vremuri. La cantoane, fie sta cate-un batran, fie cate un om trecut de varsta mijlogie (care desi inca nu-i batran, va fi peste putin timp).
Efectiv nu va vrea nimeni sa mai stea la ele.
Si cum motivat nu e nimeni s-o faca (ca bani fie nu se aloca, fie nu-s suficienti) - si pe asta n-am inventat-o, ci am constatat in urma discutitiilor avute cu cei ce le locuiesc inca.
Cu tiglele si increderea in bunul simt al cetateanului, ma abtin.
Il mai stiu si eu pe cetatean, ...l-am vazut de multe ori. Atata vreme cat e capabil sa rupa cu picioarele bancile noi facute de primarie, bancile din lemn, cele din parcuri, crezi ca are vreo retinere sa distruga ceva in padure, unde nu-l vede nimeni ???
Dezolant sau nu si care-i rezultatul a ceea ce vedem, are sau nu relevanta doar daca avem in plan (plan = interes,dorinta,daca merita, daca putem, daca alegem) sa schimbam ceva,altfel, ...
In rest,partea buna este ca desi in paragina,in unele inca mai poti gasi adapopost. E drept ca nu te primeste nimeni cu ceaiul sau o vorba buna,dar dupa mult umblat prin paduri si intuneric, in zapada mare,uneori dai de cate unul dinasta si-ti pica bine.
Ca te gandesti cat de mult conteaza o noapte, ... pai cateodata conteaza sa ai un loc ferit in care sa gasesti o soba, sa faci un foc, sa scoti o oala dintr-un dulap rupt, sa bei ceva cald. Acolo gasesti resurse, ... unde altii gasesc dezolant.
Vezi tu, de acasa privind, gasesti deprimant, dar asta pentru ca acasa acu cu mult mai mult. Insa cnd esti afara , privesti bucuros la tot ce gasesti acolo. Te poti folosi LA NEVOIE (fara sa abuzezi ori sa distrugi) si poti pleca mai departe.

micul mester spunea...

Si Starnicul, ca si alte cantoame : Pin, Naves, Blaj, si inca multe altele, zac in pagagina.
Pacat de ele.
Fiecare din ele sunt un exemplu fie al proastei administrari, fie al exagerarii (modului in care au fost plantate), fie al lipsei de fonduri, poate a defrisarii suprafetelor impadurite si a exterminarii faunei, ... nu stiu exact cate si care din toate astea.
Dar am mai vazut inca un lucru, ca nu se mai inghesuie nimeni sa locuiasca in padure, ... ca pe vremuri. La cantoane, fie sta cate-un batran, fie cate un om trecut de varsta mijlogie (care desi inca nu-i batran, va fi peste putin timp).
Efectiv nu va vrea nimeni sa mai stea la ele.
Si cum motivat nu e nimeni s-o faca (ca bani fie nu se aloca, fie nu-s suficienti) - si pe asta n-am inventat-o, ci am constatat in urma discutitiilor avute cu cei ce le locuiesc inca.
Cu tiglele si increderea in bunul simt al cetateanului, ma abtin.
Il mai stiu si eu pe cetatean, ...l-am vazut de multe ori. Atata vreme cat e capabil sa rupa cu picioarele bancile noi facute de primarie, bancile din lemn, cele din parcuri, crezi ca are vreo retinere sa distruga ceva in padure, unde nu-l vede nimeni ???
Dezolant sau nu si care-i rezultatul a ceea ce vedem, are sau nu relevanta doar daca avem in plan (plan = interes,dorinta,daca merita, daca putem, daca alegem) sa schimbam ceva,altfel, ...
In rest,partea buna este ca desi in paragina,in unele inca mai poti gasi adapopost. E drept ca nu te primeste nimeni cu ceaiul sau o vorba buna,dar dupa mult umblat prin paduri si intuneric, in zapada mare,uneori dai de cate unul dinasta si-ti pica bine.
Ca te gandesti cat de mult conteaza o noapte, ... pai cateodata conteaza sa ai un loc ferit in care sa gasesti o soba, sa faci un foc, sa scoti o oala dintr-un dulap rupt, sa bei ceva cald. Acolo gasesti resurse, ... unde altii gasesc dezolant.
Vezi tu, de acasa privind, gasesti deprimant, dar asta pentru ca acasa acu cu mult mai mult. Insa cnd esti afara , privesti bucuros la tot ce gasesti acolo. Te poti folosi LA NEVOIE (fara sa abuzezi ori sa distrugi) si poti pleca mai departe.

Daniel spunea...

Lamele alea de gatar pacat de ele ca ruginesc acolo. Fa-ti mila si transformale in cutite, macete si alte unelte utile unora.
Poate-mi iau si eu unu pana la urma.

Frumos post.

micul mester spunea...

Daniel a vazut partea frumoasa a postarii :))
Ma, ai dreptate, o sa rugineasca acolo degeaba, ... dar na.Pacat de ele.
Nu-s a mele, si din partea mea acolo vor ramane, alaturi de alte fiare.
Binenteles ca in realitate e o chestiune de timp pana ce le va lua cineva.
Apropo de padure, acu se vad foarte bine intrarile pesterilor, ca a cazut frunza.
Tre sa mai dam vreo tura, sa vedem cate ceva, mai stiu niste zone faine paici.

Celestine spunea...

:)
interesanta fiinta esti

Alice Georgiana spunea...

Daca vrei sa faci bani din ceea ce scrii, incearca Blogmoney si inscrie-te!
http://aff.blogmoney.com?aid=2647&acid=223

micul mester spunea...

(Celestine)Is si eu paici, ... atata tot, un taranoc pasionat de cat intelege.
(Alice) Nu zic, is buni banii, mai manci ceva ,mai iesi la munte cu ei ...
Nu stiu in ce masura e interesata lumea de ce scriu.
Oricum, reclame la magazine si firme nu pun pe blog. Nu vreau sa-l murdaresc.
Eu unul am renuntat sa ma uit si la televizor, din cateva motive, iar unul principal este ca nu puteam sa urmaresc un film ori emisiune fara sa aiba si macar o jumate de ora de reclame in el.

Cipm spunea...

Oricum, reclame la magazine si firme nu pun pe blog. Nu vreau sa-l murdaresc.

Te felicit pentru decizia luata! ( nu ca ai avea tu nevoie de asa ceva... dar ma bucur sa regasesc acest mod de a gandi)

Cat despre bani, sunt buni, dupa cum spui si tu... insa este bine sa cugetam la ceea ce spunea "Chief Seattle" (sper sa nu te superi ca le-am postat aici)

Only after the last tree has been cut down,
only after the last river has been poisoned,
only after the last fish has been caught,
only then will you find - that money cannot be eaten.