Acu na important e ca omul sa iasa la padure, sa-si mai limpezeasca mintea, sa mai vada si ceva frumos si de ce nu sa faca si un pic de miscare.
Daca e marcat, e mai usor pentru ca te scapi de un "stres" suplimentar - orientarea- gasirea drumului de intoarcere.
Acu na, pentru cine are timp destul nu-i bai, dar pentru care nu cunoaste locul si doreste sa faca o plimbare de o ora - doua, ii bai.
Daca dupa o jumate de ora incepe sa bajbaie si sa se intrebe unde se afla, ca intarzie, etc, plimbarea se transforma in stres.
Un alt avantaj este ca un traseu marcat are o distanta precisa. Poti alerga sau sa te dai cu bicicleta si poti aproxima durata turei.
Fara sa mai dezvolt prea mult avantajul marcajului, trec mai departe.
Apropo de marcaje.
Una-i ca marcajele-s bune si alta-i narozia sa fi obligat sa umblii doar pe ele.
Daca ma obligi sa raman doar pe poteca marcata este ca si cum m-ai obliga sa respir doar din tubul de oxigen. Adica ma, tubul e bun daca esti la mare altitudine sau sub apa, dar daca sunt la padure, la munte, vreau aer curat de munte si de padure, intelegi tu ?
Adica ma, asta-i extrema cealalta a omului incuiat.
Legea aplicata fara bun simt este o nebunie.
Nu uita ca omul umbla muntii inainte sa fie marcati si inainte sa fie gandite traseele. Unii cunosc mai bine muntele decat cei ce marcheaza. De aia zic, trebuie sa existe flexibilitate , nu rigiditate. O lege trebuie sa vina ca sa sustina, sa ajute, nu sa ingradeasca.
Treaba are legatura cu ce zicea Alin la el pe blog .
Caprioara alearga pe unde doreste, ... si eu la fel.
" Mesteri in gravura" .
Multe din potecile din apropierea orasului, sunt deja "marcate ".
Baieti "talentati" graveaza atent si cu precizie arbori, trecandu-si numele in istorie !
Uite, ca sa iti arat o imagine la care parca vad ca nu te-ai gandit niciodata. Doua sunt locurile in care apar nume si ani : piatra funerara si copacul pe langa care treci. Pe piatra scriu altii pentru tine, asa ca ma gandeam ca-ti doresti sa o faci cu mana ta !
Ma, nu fi " taran" si nu mai scrijeli aiurea, ca nu intereseaza pe nimeni cum te cheama si ca ai trecut pe acolo.
A pai las, ca incet incet, bagam la cap. Cat ii mic omul e normal sa mai faca traznai, toti facem.
Dar pe masura ce crestem si invatam, mai lasam din ele.
Ma uitam la stejarul al batran, pe spatele lui (partea umbrita) sta si muchiul. Si zapada ramane mai mult.
Concluzie : unde nu-i soare e mai umed si mai racoare.
Nota: concluzia aparent simpla si evienta poate fi utila cand te astepti mai putin, ... daca retii si daca ti cont de ea.
Completare : de multe ori mi-ai zis - " iar nu-mi zici nimic nou !" . Asa-i, dar daca vad ca nu aplici, consider ca nu sti. Mancarea hraneste doar daca e ingerata, nu ajunge s-o privesti si sa vorbesti despre ea.
Iti spun tie si ca sa ma "aud" si ca sa bag la cap.
Si de cele mai multe ori iau si lemn.
Ma intorc la ciresul rupt de zapezi.
Aici e destul material.
Vad polonicul in lemn si ma gandesc sa-l scot la lumina.
Fierastraul deschide .
Fierastraul deschide .
Toporul continua.
Mai ninge un pic. Apoi o sa se topeasca si o sa se absoarba apa in sol.
Izvoarele vor curge mai tare iar iarba va creste frumos.
Mugurele se desface , florile vor umple crengile.
Prin coroanele dese ale arborilor raze de lumina vor patrunde si insecte au sa misune.
E frumos iarna, ... dar si primavara.
2 comentarii:
Incerc acum sa citesc si legea, sa inteleg si eu.
Trimiteți un comentariu