Mai lunga cu padurea, ca sa calatoresti o data cu noi

Pe asa o vreme buna e si pacat sa stai acasa.
Ne adunam multi (patru), ca niciodata.
Nu-s decat 3 zile, dar in astea am zis sa ne impadurim puternic.
Apropo de padure.
Aici gasesti arbori de zeci de metrii, puieti de n-ai loc sa te strecori.Apoi is parcelele cu copaci de varsta noastra.
Unele zone au curat pe jos de parca e proaspat maturat, dar altele sunt acoperite complet de vegetatie.
Uite, spre exemplu aici ii padure de fag, dar dinaia mari (vezi omul cat de mic , in stanga drumului).
Insecte de toate felurile- taratoare, zburatoare si alergatoare - misuna.

Toata padurea aduce a jungla.

Umblam pana gasim un loc care consideram ca-i potrivit pentru tabara.

Sarcinile se impart.

Unul face focul, altu aduce lemnul, altu apa.

Intre timp se lasa seara.

Cateodata nu gasesti apa asa cum ti-ai dori.

Nu toata apa e limpede si baubila.

Aici un filtru e de mare ajutor.

Ca alternativa la filtru asta, poti folosi un fitru gravitational improvizat si apoi fierberea.
O treaba foarte faina e sa "observi" natura si cu urechile, nu doar cu ochii.

Este dovedit faptul ca atunci cand vorbesti nu auzi prea multe in jur.

Nota :La padure e mai bine sa asculti, decat sa vorbesti.

Sa auzi numa cum seara pasarile tac deodata.

Si dimineata inainte sa iasa soarele incep sa ciripeasca. E liniste si deodata se pornesc.

E un moment minunat pe care merita sa-l traiasca oricare. Drept e ca nu oricui ii pasa.

Raman la ideea ca in padure hamacul este cea mai buna modalitate de campare.

Sa vezi numa ce fain te simti cand afara ploua si esti la adapostul tendei si poti sa si vezi cum se preling stropii.

Apoi sa vezi insectele cum misuna si tu sa stai la adapost sub plasa fina. Adierea placuta trece, insecatele nu.
Dimineata incepe cu ceaiul.

Dupa micu dejun ne pregatim pentru mesterit. La padure nu vi doar sa dormi, aia poti face si acasa.

Fiecare are cate un topor dinasta mic.

Si adevaru e ca-s tare faine la cioplit.

Orele trec, aschiile sar, formele se contureaza.

Pranzul il mai luam aici, apoi adunam, curatam locul, mascam solul si o luam la picior.

Apa ne-o luam de mai jos, ca pe piciorul dealului si in culme izvoare nu-s.

Gandacul ala fain.

Croitorul ce-si croieste, ... drum cred.

In drumul nostru intalnim si larice.

Dar au mai ramas doar cativa, ca parcela fusese exploaata cu multi ani in urma.

Insa cei ramasi sunt exemplari.

Ne prinde seara umbland si chiar noaptea.

Pana gasim loc , pregatim, gatim si amenajam, se face tarziu.

Dimineata fetele comice.Toata lume e somnoroasa.

Unul mai energic ca altu. : ))

Pana si hidratarea se face de pe spate.

Si aici ca sa iei apa tre sa cobori intr-o vale salbatica.

In ea are particule organice si anorganice.

Ceaiul de menta verde e numa bun.

Imagine cu tabara.

Apropo Liviu si-a amenajat un pat -targa, ca zicea el ca-i mai confortabil (insa nu dormise pana acum niciodata in hamac).

Pe masura ce coboram, peisajul se schimba.

Langa poteca ai sa intalnesti avene inchise cu gratare metalice si panouri informative langa.

Dar stai linistit, ca or mai ramas destule si deschise. Accesul in ele este posibil doar cu echipament adecvat si cunostintele necesare.

Sunt "covoare" imense cu leurda inflorita.

Toata zona mirose interesant.

E un parfum floral cu un iz de usturoi.
Aici padurea e tanara si lumina patrunde in cantitate mai mare.

Calcarul iese ici colo. Pe langa si peste el cresc frasini, carpeni, aluni si felurite ierburi.

Vlad s-a oprit sa culeaga si muguri de molid sa faca sirop, asa ca am gasit cu cale sa pornesc o lingura de jugastru.

Ma, auzi tu, sa nu uiti sa aduci in tura si cata sirop dala ! Da las ca-ti mai amintesc io.

Imi dau seama ca stam mai mult acasa decat in natura , mai mult facem ce nu ne place decat ce ne place, ... si asta nu-i bine.

Amu na, ce sa faci. Macar cat ai vreme iesi.