marți, 7 iunie 2011

cel mai bine te relaxezi la o plimbare

E bine sa ai si cate-o zi in care sa te relaxezi.
Ma auzi vorbind de relaxare atat de des incat poate crezi ca asta mi-e ocupatia de baza. Ei bine nu este, dar n-ar fi rau.
Se munceste mult, pe langa astea mai sunt si altele, insa prefer sa pun accentul pe clipele libere in care sa (nu spun de data asta "deconectezi ") iesi , nu sa-ti golesti mintea, ci sa o umplii cu puritate (pur = neviciat,nealterat,veritabil, etc).
Vorba lu Iorga - " Natura nu este curata, e pura".
Asa ca ies cat de des am ocazia.
Ratuste pufoase si albe se plimba de colo-colo. Soarele o prins putere, asa ca dau tricoul jos, sa ma expun un pic. Sa se mai formeze si el, D-ul, cum altfel sa fixezi calciul ?!
Apropo de soare, nu mai cauta sa te feresti atata. E limpede ca nu-i sanatos sa stai ca soparla ore intregi la soare, dar nici sa nu treci in extrema aia in care nu te mai arati de loc.
Cand lucrii afara sau umblii, alergi, joci vreun joc cu mingea, etc, mai stai si fara tricou. Pentru ca vitamina D sa se formeze este nevoie de expunere . D-ul este esential in asimilarea calciului, asa ca de aici nu mai detaliez.
In plus intreg organismul raspunde pozitiv la caldura placuta. Nu uita insa ca trebuie s-o faci progresiv. Si nu pleca fara apa la tine.
Cand te bucuri de racoarea padurii e semn ca s-a incalzit suficient afara.
Ti-am mai zis cred ca paici e ca-n jungla, ploua cam in fiecare zi de-o vreme incoace.
Si daca ploua si baga si soare, cresc mari ierburile si verdeata de tot felul. Asa ca la plimbare iau si maceta cu mine. O poteca neintretinuta tinde sa dispara. Si nu-i mare lucru cand umblu sa retez si cate-o crenguta ce-ti impiedica pasul. Apoi or mai crescut ferigi si urzici, dar cele mai agatatoare raman tufele de mure.
Dar nu uita ca relaxarea vine dupa munca,efort, ... ceva, nu dupa stat, te mai si relaxezi, tot stand.
Insa dupa munca merge si o tolaneala in hamac, sa te legeni un pic , sa privesti coroana arborilor .
De cativa ani merg cel putin o dataa ori pe saptamana prin padurea asta si niciodata nu m-am gandit ca n-as avea ce face. De fiecare data apare ceva nou.
A pai sa vad cand si cum fac, ca ar mai destule treburi incepute ce trebuie duse la bun sfarsit.
Acusi merem la cirese, apoi sa vedem cu astealalte, de-s pentru ceai, ca s-a umplut poiana.

5 comentarii:

floreamircea89 spunea...

Asa ca fapt divers,pe la tine ploua des mestere iar la mine la Ilia numai de citeva ori a stropit in doua luni.Poate acum de rusalii sa dea ceva ploaie sa mai stimpere pamintul.Am fost intr-o iesire duminica la padure si nu am gasit nici o ciuperca,nici cirese salbatice nu sunt ca au fost niste brume tirzii.Cum zici mai aprovizionam cu ceva plante medicinale ca de astea sunt.Spor la treaba.

Vlad Stoica spunea...

Frumos, as merge la padure zi de zi, sau la munte...pacat ca imi este imposibil, chiar si odata pe saptamana. Dar despre ce padure este vorba?

micul mester spunea...

Padurea de langa casa, pe dealu din stanga, unde alerg cu Luci.

Anonim spunea...

Maceta de la ka bar ? :|

micul mester spunea...

Da.