luni, 13 iunie 2011

D'ale padurii

Recunosc ca sunt cu adevarat pasionat de ea. Oriunde merg si aproape orice fac, imi amintec cat de fain e la padure.
Indiferent de sezon, de anotimp si vreme, ziua si noaptea, padurea ma fascineaza. Diversitatea arborilor si a faunei ma atrage pur si simplu.
S-a anuntat vreme ploiasa asa ca am si pornit. E un aer foarte fain, racoros, umed, ... foarte umed.
Arborii sunt atat de mari paici incat degeaba ma uit in sus ca nu vad mai sus de jumatea lor.
Avantajul cand sunt singur e evident. Pot merge pe unde vreau fara sa trebuiasca sa dau socoteala nimanui ce si cum, unde si cat.
Sunt deseori intrebat : " paici e drumul ? ", ... auzi tu, drumul, cand vede bine ca de ore umblam fara poteci si directie : )) .
No, si cand sunt singur intru si mai adanc. Merg pana intra-colo incat uneori ma mir si io pe unde sunt si unde ajung.
A pai ii aspra padurea fara poteci. Sa nu-ti inchipui ca inaintezi ca-n parc.
Pe jos sunt numai pietre si lapiezuri, crengi si buturugi camuflate de ierburi si spini. Cand te agata, cand te impiedica. Numa sa nu calci stramb paici ori sa te infigi in ceva, ca nici semnal la telefon nu ai. Si sa nu te astepti sa treaca cineva. Asa ca e bine sa fi prudent.
Nu urc mult asa lejer, ca arborii scad in marime si cresc la numar. Spatiul dintre ei scade pana cand nu am loc cu rucsacul sa ma strecor. Nu te astepta sa fi facut vreo poza pe zona aia.
In rest, urzica si zmeur pana la piept, iar sub ele crengi , gauri, mal si pietre ascutite. Inaintare greoaie. Evident e si in deal.
Ud fleasca, umblu prin ceata.
Mi se pare mie ca urzica "musca" mai tare cand e uda , tu ce zici ?
Pe masura ce dealul scade inclinatia si ceata devine tot mai deasa imi dau seama ca ma apropiu de varf. Inainte insa trec printr-o portiune cu mesteceni dinastia tinerei. Pe jos feriga si zmer, pana la piept.
Sus nu zic ca o fost "lapte", dar cel putin ca un fum dens tot o fost. Vizibilitatea era la vreo 10 m. Asa ca am intrat iar in padure.
Aici e taramul lupului. Si interesant e ca simteam de multa vreme treaba asta. Cu ani in urma cand nu stiam de haita asta de aici, totusi de fiecare data simteam o prezenta deosebita de oricare alta din alte paduri.
Incet incet, pe fond de ceata se lasa si seara.
Acum vad clar urmele proaspete si fecalele de lup. Nu le-am mai pus poza (la fecale, nu am vrut, iar urmele au iesit in ceata).
De fiecare data cand trec pe zone dinastea unde e lup si urs, ma trec doua ganduri ce se bat cap in cap.
Parca as vrea mult sa-i vad, desi parca n-as vrea sa-i vad (ca-s la plural) acu seara si singur, ca am impresia ca nu vor sta la poza.
De unde sti care-i locul potrivit pentru campare ?
Pai am observat de-a lungu vremii ca daca esti prea pretentios , o sa te plimbi toata noaptea si n-ai sa-l gasesti (Vlad stie :) , ca intr-o seara am umblat pana dupa 2 ,pana ce am gasit un loc) .
Asa ca am invatat sa nu mai fiu atat de pretentios.
Cu toate astea acu chiar am dat de o zona cum imi place. Apa nu-i, ca o suge calcarul pe toata. Am umplut totusi bidoanele cand am avut ocazia.
La tabara focul e lumina si caldura pentru trup si suflet (moral).
Totdeauna in excursii dinastea imi vin ganduri, mi se reveleaza cate ceva. No fi mare lucru pentru altu, poate ca voi le stiti de mult. Lucruri simple ce credem toti ca le stim. Sau cele care par atat de simple incat evitam sa ne si gandim la ele.
Si ma gandesc daca lingura de lemn, intrebata de cineva, ar zice ca s-a cioplit singura sau ca ar fi aparut de la sine printr-o intamplare anume, eu ce-as zice ? Mai ales stiind cate ore stau s-o cioplesc , sa aleg materialul, sa o finisez. Si ma caut sa o fac diferita de celelalte.
Si ce bucurie la sfarsit sa o termin, sa o dau cu ulei si sa vad ca nu are nici o fisura.
Daca lingura de lemn care e atat de simpla ca structura si forma e facuta de mana, cu atat mai mult lucrurile complexe, cu atat mai mult tu, esti facut de o mana priceputa.
Fiecare e unicat, pentru ca Marele Mester are grija sa puna in codul genetic al fiecaruia ceva ce altu n-are.
Noaptea pasarile tac deodata. Nu stiu exact la ce ora, dar stiu ca toate ciripesc si dupa ce s-a lasat intunericul, dar deodata nu le mai auzi. Atunci incep alea de noapte.
Inainte sa adorm, aud la mare departare puscaturi. Braconierii, is pe undeva pe sus, destul de departe.Ma gendeam totusi, ca daca nu zboara si incoa ceva plumbi rataciti, is bucuros.
Si adorm.
Da ce vorbesti, catre dimineata, inainte cu vreo ora sa se crape de ziua, aud pasi. Io nu dorm adanc.
Asa ca sa sti ca nu te poti fusisa fara sa te aud. Se apropie, vede locul ocupat si o ia la fuga.
Inainte sa pun tabara, am uitat sa-ti zic, am ales locul asta ca era intre 2 mari doline. Si era plin de urme de cerb si mistret, caprioare. Cerbii obisnuiau sa umble noaptea paici.
In fine, inchid ochii la loc si nu apuc sa "calatoresc" ca incepe al narod sa zbiere. Amu pe aparatu foto sa nu-ti inchipui ca am prins sunetul prea bine. In realitate striga mai tare.
video
Na bun, si-o facut mendrele, l-am ascultata si dupaia am inchis ochii. Se facea ca eram pe marginea unui lac. Ce cautam acolo habar n-am. Hei, dar stai ca nu ma pun amu sa-ti povestesc ce-am visat.
Aici am carpen, fag,frasin, artar si ulm. Cativa stropi incearca sa cada, se screme sa ploua. Apoi parca simuleaza a raze filtrate. Ii clar, e vreme instabila. Stai pe langa tenda.
Dimineata aprind focu imediat, fara nevoie de scanteie.
Scormonesc carbunii ramasi, dau de jar si suflu. Apropiu capetii nearsi, ramasi din focul de seara si ii gata.
Uneltele de baza is pregatite. Sa incepem distractia.
Important e sa nu stai direct pe jos. Vad unii ca stau direct pe piatra sau pamant. E rece, nu stiu, mie nu-mi place.
Un scaun, bancuta, faci imediat fara mare arta. Cateva lemne una peste alta si gata.
Eu la foc stau descult, ca papuci is uzi si sosetele iara.
Mic dejunez si potrivit traditiei, ma apuc de cioplit. Amu lucru la o cana din lemn de nuc.
Cand ii vremea sa pornesc, pornesc numaidecat.
Imi place ca la fiecare tura descopar cate-o cale pe care nu o stiam. Is mari padurile astea (inca) si cred ca daca ani de zile de acum incolo as umbla si tot nu as cunoaste cu amanuntul toata zona.
Ma opresc la tufele de soc. Foarte fain miros raspandesc. Am prins floarea la limita chiar cu putin inainte sa se scuture.
De proprietatile socului parca ti-am mai zis, dar iti mai zic o data, doar doar se fixeaza mai bine.
Socul creste la marginea padurilor. Florile de soc au proprietati antinevral­gice.
Ceaiul de flori de soc se ia contra tusei in afectiu­nile aparatului respirator: raceala, gripa, bronsita, ca si in con-stipatie. Se recomanda in reumatism, boli ale aparatului urinar.
Ceaiul de flori de soc mareste cantitatea de lapte ia femeile care alapteaza, se foloseste ca medicament natural in obezitate. Pentru aceleasi motive este recomandat in constipatiile de natura nervoasa.
Extern, sub forma de bai sau cataplasme (pasta medicinala, cu actiune emolienta si revulsiva, care se aplica), este indicat in abcese, arsuri, avand proprietatea de a calma durerile, avand efect decongestiv. Antiseptic (care previne sau înlatura infectiile microbiene).
Hai ca detaliez un pic si aici :
Intern - infuzie: 3 lingurite de flori la 300 ml apa clocotita; se beau 4 ceaiuri caldute pe zi. !
Laxativ - infuzie: 2-3 lingurite la 250 ml apa clocotita; se ia seara inainte de culcare.
Extern - infuzie: cantitatea de flori se dubleaza.
Fructele de soc (apar mai tarziu, amu ii vremea florii, dar nu strica sa sti) se folosesc la prepararea marmeladelor si siropului. Siropul se poate prepara din 1000 g suc de fructe ia 800 g zahar. Pentru aroma se poate adauga in timpul fier­berii 50 g flori uscate apoi se filtreaza.
La gem e asa : 1 kg de fructe de soc coapte (curatate si spalate), o ceasca de apa, 500 g zahar, 1 varf de cutit vanilie macinata, coaja rasa a unei lamai.
La sucul de soc desi poate sti iti mai zic totusi ingredientele : 10 flori mari soc, 500-600 gr zahar, 1-2 lamai mari, astea vin la 5 l de apa.Bagi la borcan, Acoperi cu tifon si pui afara.
Apropo, cu temperaturile astea tomnatice (vreo 8-9 grade) , vreau sa zic ca no fost nici apripa de tantar.
Aa, ca mi-am amintit. Mircea, vezi ca ai zis ca te bagi la o tura, amu nu te sustrage ca avem de lucru.

11 comentarii:

toctomerius spunea...

Fain ... daca ma primesti, ma bag si eu la o tura :-).
O zi buna Vasi.
P.S. Frumoase ganduri.

Lupul Cenuşiu spunea...

Extraordinar, foarte frumos, mai ales mestecenii aia, cu ceata dimprejur.. Tine-o tot asa...
Cristian

dodoGforce spunea...

Faina tura mestere ! si pozele alea de la inceput parca ar fi dintr-o padure preistorica cu feriga aia imensa ...
P.S. padurea vindeca si sufletul si trupul deopotriva

Ronin spunea...

Si eu sunt proaspat intors dintr-o expeditie din muntii Harghitei; salbatica zona si tare frumoasa totodata.Iti trebuie mult curaj sau nepasare ca sa dormi singur in inima padurii ... La noi aici prin imprejurimile Brasovului avem probleme cu ursii. Nu ai nicio sansa sa treci noaptea cu bine fara un foc zdravan pe care sa il alimentezi constant.Tu cum procedezi cand ai noaptea musafiri nepoftiti? In alta ordine de idei este fain sa calatoresti singur... iti pui gandurile in ordine...

micul mester spunea...

Am umblat si dormit si-n partile alea.
Imi place sa cred ca aleg locul bine, ... insa nu e valabil de fiecare data. Realitatea e ca m-a ferit Dumnezeu de multe ori.
O venit si urs si lup si iarna si vara.
Mai trag cate-o petarda, daca-i necesar, ... si binenteles cand nu le uit acasa.
In rest, ma uit si io de-un loc bun, cat mai putin expus si umblat .Vezi tu, io gandesc invers decat cei mai multi oameni.
Fiecare poate cauta un loc cat mai domestic, cat mai facil. Eu caut un loc cat mai retras, cat mai izolat, greu de ajuns.
Vezi ca animalele isi lasa semne, urme de tot felul, ca sa-si faca cunoscuta prezenta. Tine cont de ele si evita pe cat posibil contactul.
Daca totusi aprare, te faci mic si te retragi in liniste, fara prea multa graba si nu-i intorci spatele.
Noaptea ii nasol sa vina ursu.
Dar cum ziceam, io nu dorm adanc si cam aud orice miscare.
Daca-l auzi, incepe sa faci zgomot, arata-i ca nu e binevenit, ca locul asta e ocupat. Loveste in oala, striga pe el, dar striga hotarat, nu disperat.
Asta bineneteles e valabil daca nu te-ai asezat tu in locul lui sau in traseul lui. De aia zic, alege cu simt locul.
In rest,in natura nu exista loc 100% sigur.
Desi as zice ca la noi in tara animalele nu-s o amenintare prea mare.
Cateodata ma gandesc ca oamenii is mai periculosi, mai ales astia ce braconeaza noaptea.
Amu de o sa auzi ca m-or mancat lupii sau ursii nu tre sa zici -
" na,asa-i trebuie, ca no stat locului. Io trebuit sa iasa la padure" :))
Omu tre sa moara de la ceva.

Ronin spunea...

Crad ca cea mai buna pavaza este credinta si aici nu ma refer neaparat la evlavie. Cum ziceai si tu in natura nu exista loc 100% sigur asa ca pericolele trebuie acceptate ca atare. Totodata pericolul este un ingredient esential fara de care aventura ar fi fada. Probabil sunt mai mari sansele sa te calce o masina in oras decat sa te manance ursul in padure... :)
Am citit si recitit ce ai scris si mi-am dat seama ca tu chiar cunosti lucrurile despre care vorbesti deci esti "adevarat" tot respectul pentru asta. Sfaturi pertinente as putea sa le numesc si care sunt mai mult decat binevenite...

micul mester spunea...

Eh, ca oricare, unele le stim ca le-am incercat deja, altele le descoperim (sau ni se descopera).
Iar cu ursu asa-i, probabilitatea e mai mare sa capeti buba de la masina (desi pare mai putin fioroasa la prima vedere, totusi loveste mai tare, ... si mai des).

dizidentul verde spunea...

Buna,
eu locuiesc in cluj si stau la vreo 15 minute de mers ,distanta de padurea Faget.Este o padure de deal inalt pot zice chiar de munte dupa care urmeaza muntii Gilaului,Vladeasa.Dar pana acolo inca sunt dealuri destul de multe ,si impadurite.eu zilnic ies la padure cu catelusa pe care am adoptat o.Nu imi imaginez viata fara padure ba din potriva am planuri de viitor in privinta asta.Eu zic ca salvarea omenirii se poate realiza doar prin intoarcertea la natura.bun ,eu am alte pareri decat majoritatea,nu am venit sa vorbesc despre asta,ci vreau sa amintesc despre anumite lucruri privind folosirea obiectelor de lemn:
e foarte sanatos,frumos sa ai obiecte de lemn si apreciez munca lemnului dar sa nu uitam ca padurile sunt distruse,si de unde se taie acolo greu va creste ceva la loc.Daca vreau sa folosesc ceva din lemn ,pun accent pe idea de :toaletarea copacului nu pe exploatare forestiera.Si de acolo pot fi facute lucruri deosebit de frumoase si utile:azi am taiat o ramura de corn,era putrezita sus deci am facut un bine arbustului,iar crengile le am infipt in pamant poate vor incolti.Mi am luat un baston de acolo,scurt,si mai am cateva bucati,de acolo imi tot misc mintea ce as putea face din cele ramase:poate ies un maner de pila..poate ceva brelocuri numite kubotan,pentru autoaparare..dar ideea e sa nu pradalnicesc nimic.chiar mi a venit si mie idea de a face niste farfurioare de lemn,ca e sanatos sa mananci din recipiente de lemn sau lut,dar nu am scule cu care sa le scobesc..dar sa gasesc niste cazaturi de copac poate ceva din esenta mai moale.Lingura in schimb am facut si eu.Tare imi plac lingurile ce le vad in poze ca sunt bine finisate.Am vazut cremenea aceea de aprins focul.Demult am in gand sa fac rost de una,la magazin e cam scumpa.

dizidentul verde spunea...

Despre soc:si eu ma ocup cu medicina naturista pentru animale si oameni,si e bine sa stim cat mai mult in privinta asta.Vreau sa complectez aici cu ceva:
in sirop este cea mai mare greseala sa se puna zahar alb rafinat.Zaharul alb rafinat este una din cele mai periculoase otravuri alimentare ataca sistemul imunitar,mervi,scoate calciul din organism.Plus cei care zic ca fac post,mancan zahar nu pot face deoarece in timpul rafinarii se foloseste praf de oase de animale,prin urmare in ce ma priveste pe mine:nu e un produs vegetarian.Eu folosesc zahar brut din trestie,atentie a nu se confunda cu cel:brun care e tot zahar alb dar vopsit cu caramel..Zaharul brut e mai scump ca cel rafinat alb,dar eu il cumpar mai ieftin decat e pretul de pe site:http://www.shopmania.ro/produse-naturiste-diverse/p-zahar-brut-sano-vita-5957582

micul mester spunea...

lemne

micul mester spunea...

Asa si eu pot spune ca mierea e mai buna decat zaharul de care imi vorbesti.