sâmbătă, 23 iunie 2012

vara

 De mult asteptai caldura, amu sa nu te aud ca te plangi. Baga limba inuntru.
Apropo de caldura, e numa bine asa .
E vremea sa profiti de ea, ca pana ce te dezmeticesti cade iarasi frunza.
Meri la o baie , dute sa te bai cu bicicleta la padure, meri la munte. Avantajul e ca mergi cu echipament mai putin si haine mai lejere.
Cu caldura e simplu, te imbraci mai subtire si bei apa.
Si io ma imbrac mai subtire, imi iau "camasa de piele" si papuci tot asa (umblu mai mult descult decat incaltat).
Am ramas prin zona zilele astea ca sa apuc sa culeg cimbrisor, sa termin lingurile si parangu al mic.
Mic si usor, dar taios. Are cadere excelenta pentru marimea (micimea :))  ) lui.
Tot din foaie de arc e facut si tot de acelasi mester.
M-am gandit un pic si am facut o schita. I-am trimis-o, iar el cand a avut vreme a facut lama. Un pic doar am ajustat-o si a iesit exact cum aveam nevoie.
I-am pregatit lemnu de frasin pentru maner cu cel putin 5 luni inainte .
Un inel de aluminiu i-am pus de data asta, ca sa raman la treaba cu greutatea redusa. Amu sa vad ce material gasesc pentru teaca.
 Asa ca sa vezi cam cat ii de mare (sau de mica), ... la care Vlad ma intreaba :
"Vasi dar la ce te uitai acolo ?"
Mai taci Vlade, ca nu ma uitam la nimic asteptam sa faca narozia aia de poza mai repede ca vroiam sa urc dealu :)) .
Da cat are lama ? ... , poate ai sa intrebi  . Vreo 25 cm.
Dar sta in mana mai comod ca alealalte doua, nu stiu cum mi-a iesit maneru asta ca turnat.
Planu e sa-l pot lua cu mine si in turele mai lungi, unde nu de putine ori dau peste cate ceva boscheti si imi agata rucsacu. Apoi fiindca ii mai mic mere si sa tai ceapa si salamu.
Tot cu el pot despica ceva crengi pentru foc. Asta cand nu iau toporelu, ca de cele mai multe ori il am ca mai si cioplesc.
Si in orice caz e singurul ca marime si greutate care poate fi purtat la modul real si la centura (ca alealalte te rup dupa cateva ore, io oricum le tin la rucsac, dar na, am vazut ca unii le poarta si la brau).
Ii interesant cum patrunde lumina cu pete albe de se opresc pe sol si copaci. Cand alergi sau te dai cu bicicleta,dupa cateva ore esti hipnotizat de schimbarile astea bruste de la lumina la intuneric.
Firele de apa fie s-au "retras" fie s-au subtiat.
Daca inainte apa pleca chiar de sub culme, amu iasa abia de la jumatea dealului.
Incet incet inecepe sa se dezvolte iarasi reflexul cu mana ce trece la cateva  secunde prin fata ochilor sa alunge musculitele.
Tufele de mure,zmeur, urzicile si tot felul de plante agatatoare se pun bariera pe ceea ce stiai cu cateva luni in urma ca e poteca.
Si am mai aflat si ceva vesti bune. Inafara de ce zicea Sebi ca o vazut, am auzit ca si batranul de sus din deal a auzit noaptea lupii. Deci avem o mica haita pe sus.
Tre sa dau ture mai des pacolo si sa raman si noptile mai mult pe sus, doar doar ii aud si io.
Amu nu o sa discut mai mult despre asta, ca urgent vin astia si ii pusca, ca atat ii duce capu. Daca vezi ca misca ceva, tre sa omori !
Si mi se face dor de o tura la padure. Sa ma trezesc dimineata in cate-o vale mai racoroasa si sa merg descult pe iarba udata de roua si sa culeg menta proaspata sa pun de-un ceai.

Niciun comentariu: