marți, 6 noiembrie 2012

93 ? ... nu ma , asta-i unica

Tot din lemn de stejar am facut-o pentru ca e vremea in care profit de multimea arborilor rupti de vant.
Sa vezi numa cum poteca pe care mergi e blocata de cate un colos .
Discutam despre o kuksa cu maneru mai lung un pic.  E stabila si pe masa , o ti bine si in mana.
 Pentru cine are "inima" sa observe lemnul, va constata o "bogatie" in diversitatea lui, asemenea unei picturi.
Ca dimensiune e cum o vezi. Nu-i o kuksa mare dar nici mica.
Are snur din piele sa o atarni si  ca celelalte, se cere scoasa la izvoare.

2 comentarii:

Eugen Mănişor spunea...

Sa inteleg ca asta ar fi a 93-a cana cioplita de tine? Chiar am vrut sa te intreb: mai stii cate linguri si cani ai produs?

micul mester spunea...

:))
Nu stiu a cata cana e. Am ales un numar la plesneala, iar intentia nu era sa atrag atentia asupra lui ci asupra celei de-a doua parti din titlu. Totusi am intuit si intrebarea ta.
Nu am numarat niciodata canile si lingurile, nu gasesc absolut nici un temei sa o fac.