marți, 14 mai 2013

mai ca pe vremuri

in sensul ca e simplu si eficient.
In rest ii un cutit tipic scandinav dupa forma. Lama e dinasta forjata, lucrata din ciocan. Am lucrat o leaca si la asta sa-i ajustez forma si unghiul, ca sa fie cam cum zic io ca i se potriveste.
Ii genu de puukko mai lung si mai ingust.
Cu teaca simpla, sa fie ca el si sa se impace bine impreuna.
Lama ii cu vreun cm mai lunga decat majoritatea pe care le fac. Manerul e comod si mai ingust. Cu asta poti sa faci toata treaba atat la cioplit si mesterit cu lemnu cat si la mancat.
Lemnul de frasin si un pic de corn de cerb e tot ce are nevoie. Apoi tija lamei am si impanat-o la capat, ca na, sa impace ochiul sceptic.
Pe ansablu ii cutit usor si rezistent. Amu unora le plac lamele cat mai lucioase si perfecte, dar mai ii si omu care vrea sa vada cata lovitura de ciocan, negreala si urma de munca pe cutit. No, pentru ala is cutitele de tipu asta.

Niciun comentariu: