dupa gust

In drum spre padure, m-am oprit un pic, doar cat sa privesc inca un exemplu de manifestare a vietii.
Ce era adormit, se trezeste aparent lent (lent in termenii nostrii) si in loc sa deschida ochii, deschide mugurii. E "doar o floricica si poate inca una".

In padure pietrele sunt mai rare si cele care sunt, acum zac sub covorul gros de frunze. Asa ca pentru un antrenament de tragere, ma opresc la baza stancii unde e si grohotis. Pe partea cealata a apei este si stadionul. Iar sunetul care se ridica, vocile si strigatele din fundal sunt dovada existentei omului, dovada vremurilor de pace ( poate doar o anume dimensiunea pacii) in care omul lipsit de grija conflictului ce i-ar putea ameninta viata, este liber sa se relaxeze activ impreuna cu altii asemenea lui.
Unii is profesionisti, altii amatori, fiecare merge si joaca jocul asta cu mingea, care poate comporta diferite aspecte. Insa in esenta, prefer sa conturez aspectul pozitiv si cred eu, cel esential, acela in care omul isi permite sa (si sa se ) joace, isi permite luxul de a plati o echipa de profesionisti. Este intradevar un lux, daca stai sa analizezi istoria si chiar vremurile actuale in multe popoare ale lumii.
Insa alt aspect legat de miscare este acela in care poti face ceva fara costuri mari, fara nu stiu ce pretentii. Padurea si muntele este locul in care te desfasori, iar mintea ta este instrumentul de baza.
Acum revind la tragerile cu prastia. Deja te-ai obisnuit cu cea impletita, dar de mic trageam si cu cealalta (prastia catapulta). Prefer modelul "traditional" , cu cracana din lemn si guma si piele puse de mine.
Nu cred ca e nevoie la o prastie de sisteme de echilibrare, suporturi de antebrat, dispozitive de ochire si alte nebunii. Dar na, probabil le iei si in functie de ce anume vrei sa faci cu ea. Io nu vanez, ... deloc. Ci trag cu prastia cum altu se da cu placa. Nu sunt nici bun si nici slab. Sunt ca oricare care nu se antreneaza suficeint, dar care daca ar face-o ar putea sa imbunatateasca ceva. Nu ma intereseaza comparatia cu altii, pentru ca nu are legatura cu competitia, asa ca nivelul este irelevant, insa relevanta este activitatea .
E mai bine sa iesi, sa-ti asiguri un loc si sa tragi intr-o tinta, decat sa petreci timpul alocat relaxarii in moduri nasoale (evit exemplele de data asta).
In plus, parintilor care se tem sa dea prastie copiilor, dar care le dau tablete, jocuri, si toate treburile statice si nu putine din ele au teme violente si chiar indecente, le zic sa se mai gandeasca. Copilul ca si omul in general are o energie care se cere canalizata. Spre exemplu, daca ai o energie si nu stii ce sa faci cu ea, mai bine dai o tura de alergare, decat sa faci o nebunie cu ea (iarasi evit exemplele acum). Daca simti ca tre sa misti, nu vei putea sa te asezi sa scrii ceva sau sa joci sah. E o vreme pentru toate.
Daca tu esti lenes, nu impune copilului sa stea doar pentru ca iti este greu (lene) sa iesi cu el sa te joci sau sa il inveti un anume mestesug. Nu alege calea usoara in care sa-l ai langa tine si sa traiasca realitatea virtuiala, ca isi strica mintea. Iar de mintea  lui depinde el insusi si de el si ceialti de seama lui, depinde viitorul.
Pentru trup, miscarea e esentiala, asemenea hranei, somnului.
Pe vremuri nu era nevoie de miscare sportiva, iar termenul de sport comporta alte dimensiuni - intrecerile sportive avand alt rol decat cel al mentinerii unui organism pe linia de plutire.
O viata activa in care munca de zi cu zi implica efort fizic, nu necesita sport decat poate ca mijloc de relaxare. Insa in situatia actuala in care multi oameni duc o viata fara miscare datorita serviciului si accesoriilor de tot felul care au preluat necesitatea unui efort fizic real, miscarea sportiva a devenit indispensabila pentru o viata echilibrata. Nu e nevoie sa confirmi sau sa infirmi, pentru ca nu e ceva ce afirm doar de la mine. Daca accepti sau nu, tine strict de preferintele tale.
Revenind la prastie, vei vedea ca nu utilizez muntie standard (la nici una din prastii), ci doar pietre colturoase ca dinalea is pe aici. Evident precizia iti va fi mult afectata, dar cum ziceam, cand nu ai o miza reala, nu trebuie sa te afecteze lipsa unei precizii mai mari. Ca munitie pentru prastia aia impletita se utilizeaza pietre cat mai rotunde luate din albiile raurilor, de prefarabil cat mai asemanatoare ca si greutate si cel mai bine merge cu bile turnate din beton . Iar pentru asta cu guma, bilele de otel si alea de sticla fac toata treaba. Insa cum ziceam, pentru cazul real si exercitiu, pietrele cu forme neregulate sunt tot ce ai nevoie.

Ploile alimenteaza adanciturile, iar ochiurile de apa care vara dispar, acum devin tot mai mari. Aici poti vedea verdeta noua si tot aici vor apare broastele in putina vreme.

Mlastina asta este un ecosistem. Poate zici, ce sens are sa pierzi vremea gandindu-te la tot ce este namolul ala , cu treburile mici din el ? dar io zic altfel. Are mult mai mult sens decat sa stai sa te uiti cateva ore si sa auzi ce face unu si altu si de face si cum anume si cat de corupta e situatia si iti mai baga in cap o prostie. M-am dus la stomatolog si in sala de asteptare merea televizoru. Si m-am uitat in jur, lumea e captivata. Privim toti ecranul mare in care se servesc informatii bune sa faci nimic cu ele. Oarece personaj inchis fiind, cauta sa faca anumite manevre sa nu ... . Altcineva a zis ceva despre unu si altul, iar cativa discretiteaza pe anume persoana aflata in ceva functii de conducere. Si poti privi 2 luni asa ceva fara sa inveti nimic, fara sa poti face nimic cu informatiile alea. La intrebarea unui prieten care suna ceva de genul asta " de ce trebuie sa fi atat de pragmatic ? de ce crezi ca din toate trebuie sa inveti ceva ?" .
Raspunsul este ca io ma stiu cat is de prostalau si chiar de as aloca tot timpul sa invat cate ceva, tot nu mi s-ar parea ca stiu suficient. Dar na, pentru ca e altu care crede ca stie deja tot sau macar suficient, dar ar trebui sa stie si asta, ca timpul e limitat si e pacat sa-l petreci ascultand nimicuri chiar rautati.
Asa ca sa iesi afara, sa te misti in mediul a carui parte componenta esti, sa inveti minimul de lucruri ce tin de bunul simt, nu este pierdere de timp. Dar sa petreci 2-5 ore intr-un birt cu inca cativa prieteni ( uneori doar "prieteni") vorbind nimic si stand in fum, consumand alcool in cantitati variabile (si asta de mai multe ori pe saptamana, ani de zile la rand), in mod sigur nu este o activitate benefica. Exista socializare si sub alte forme, iar cadrul in care se desfasoara poate fi si altul. N-ar trebui sa te mai lasi dus de orice val si sa musti momeala . Ti se zice ca asta este, nu-i altceva, deci in consecinta trebuie sa te integrezi. O prostie, este mult mai mult de atat, iar eu te chem sa te integrezi in alt mediu si sa socializezi diferit. Nu spun ca e cel mai bun mod, sunt altele mai bune, dar macar este unul real.
 Tot o prostie e si ceea ce acum se cheama socializare pe diferite "retele de socializare". Retele nebunesti de socializare inenexistenta. Virtualul nu trebuie sa inlocuiasca realul si nici nu ar trebui sa mai gasesti satisfactie in asa ceva. Esti viu si ai nevoie de relatii reale ! Socializarea asta prosteasca ireala, nu te integreaza in ceva real ci tot in ceva virtual. Aia de is acolo nu sunt prietenii tai chiar daca asa scrie acolo.
Ma, retelele de socializare reale is alea de la triburi, in care merge tot satul sa faca casa lu  unu si apoi tot satu participa la cules si muncile specifice. Apoi socializare este aia in care tot satul sau poate doar cateva familii se aduna sa cante si sa danseze la foc, sa spuna o rugaciune sau se uneasca intr-un scop comun. Asta e socializare reala, aia pe internet e o jucarie  si iara te-ai last dus . Trece viata asta si doar ai simulat ca traiesti. E vremea sa te trezesti.

De pe stanca de sub varf, dintre tufele golase poti privi in departere.
Este locul in care in trecut omul putea sa vada miscarea trupelor, Putea sa vada apropierea invaziei inamice, putea observa orice fum care se ridica de la un foc de tabara.
Acum poti sta si observa altele. Poti sa "arunci" o privire contemplativa sau una analitica.
Poti constata ceva, poti planui ceva sau poti calatorii cu gandul mult mai repede decat cu piciorul. In toate cazurile insa, nu doar privesti ci si gandesti.
De acum incolo voi pune accentul si mai mult pe gandire, pentru ca este lucrul care ne oboseste cel mai tare, dar si cel mai important. Unii se tem ca daca gandesti prea mult esti mai putin fericit si probabil de aia fug, insa io zic ca o fericire bazata pe ceva fals este iluzorie, iar cine se haneste cu iluzii curand va muri de foame. Hrana este destula, iar multumirea poate veni si din lucruri concrete cat si din cele imperceptibile cu "sculele" actuale, nu e nevoie de lucruri neadevarate ca sa indulcesti (cu dulce amarui, in final amar de tot, amar de amagire) un moment.
O plimbare se poate face in multe feluri iar scopul poate fi multiplu, de asemnea si benefiiciile. Nu trebuie sa fie neaparat un pilon principal in viata ta cum este pentru mine, dar in mod sigur nu trebuie sa lipseasca.
Intotdeauna vei da la schimb ceva pe altceva. Totdeauna ca sa obtii ceva va trebui sa renunti la altceva, timpul este destul de scurt si capacitatea de perceptie limitata. Mereu va trebui sa alegi. Uneori se cere sa citesti, alteori sa asculti, iar alteori sa vorbesti. Uneori sa taci, alteori sa ajuti.
Atentie la termenul "se cere" . Pentru ca desi poti deveni om liber sau poate esti, libertatea asta nu este una absoluta ci este ingradita in limitele unui anume sistem. In plus nici nu iti doresti la modul real sa fi liber inafara lui, decat daca nu cunosti destule detalii.
Esti dependent de relatiile interumane si majoritatea actiunilor se rasfrang inspre si dinspre asta. Nu iti doresti la modul real sa fii complet independent si sa fii de sine statator pentru ca oricum nu ai alege sa traiesti singur intr-un loc creat dupa mintea ta, un univers inexistent inca. Nu iti place si nici nu poti trai singur independent de orice.
Insa e important sa cunoastem libertatea in termenii omenesti, ca nu cumva sa primim ce ni se serveste, o sclavie mascata de un "tricou" pe care scrie "libertate" . Cand crezi ca a nu face ceva este o ingradire nedreapta, atunci sa gandesti bine daca nu cumva gardul ala a fost pus acolo cu un scop benefic.
Sa fii liber sa te droghezi nu este o libertate, pentru ca in secunda 2 esti dependent de drog (iar prin drog ingramadesc tot ce iti creaza dependenta si simultan iti dauneaza).
Dornta de a indeparta toate legilor nu e un gand despre libertate, e doar confuzie. Invata legile pe care trebuie sa le respecti si invata si ca legile drepte exista ca sa iti protejeze viata si bunurile.
Nu indeparta ce trebuie sa ramana, dar scapa de lanturile care te tin legat in mizerie.
Litere mici si multe, ca furnicile pe foaia de hartie. Ce tot scrie ala acolo ? Nu stiu, dar ia sa mai fac o corneta din foaia aia si sa trag la ala, ca-i cu geamu deschis. Sau poate ca nici cu alea nu trage nimeni, poate ca nu se mai joaca copii cu asa ceva. Ziceai ca is treburi primitive, barbare, ca "luptele" cu sabii din brazii de dupa craciun (care ajungeau la gunoi api noi ii luam si ii pregateam) is periculoase sau ca joaca copiilor cu tivi si cornete e periculoasa. Dar poate ar trebui sa stii ca acum copii de cum se apropie de adolescenta viseaza la pistoale. Nu putini sunt cei care au deja. Aia vad in jocuri, la stiri, in filme, la smecheri in masini, camioane, etc. Nimeni nu vrea sa fie fraier, toti vor sa  fie luati in seama. Orice educatie si scolarizare conventionala ii oferi copilului, daca nu esti langa el si nu te joci jocuri antrenante, isi va gasi singur jocuri din alte surse.dar va pierde dimensiunea realitatii si constientizarea implicatiilor.

Sus pe deal s-au pornit focurile. Linia invapaiata inghite toate uscaturile si puternica reactie de oxidare are loc cu eliberare de caldura, lumina si multa "ceata" inecacioasa. "Ardem ca sobolanii, daca iesim acu" , probabil spun cartitele si soarecii :)).
Si banuiesc ca vor avea de lucru baieti de la pompieri si ocol, ca si in anii trecuti de altfel.
Focul asta e magic. Nu doar asta ci si altu. la o anumita distanta te incalzeste, la alta te arde. El curata si tot el distruge.Nu este viu, cum este o persoana, dar se hraneste ca una. Nu are constiinta, ci este un instrument.
Pe de o parte pamantul ramane curat si iarba frageda creste. Pe de alta parte vantul duce focul dincolo de unde si-ar dori omul sa ajunga. Il duce in padure acolo unde sunt si crengi si busteni uscati si il duce chiar la claia de fan si salase. Nu putine au ars pe aici. Echilibrul e fin, dar si ierburile mari. Daca nu s-ar arde, pasunatul ar fi impracticabil.
Nu spune nu, pana ce nu cantaresti bine situatia. E bine pe o parte si rau pe alta. Poate ar trebui ceva mai mult efort investit, nu doar interes personal ci si responsabilitate fata de mediu care nu este doar al unui singur om (sau categorie de persoane).
Ploua acum, iar apoi da soarele.Verdeata noua va inghiti negreala si cenusa.
Din nou si din nou aceleasi discutii despre muguri si primavara (cum discuta japonezii de florile de cires) dar niciodata identice. Aspecte distincte apar an de an. Desi ceva comun, nu este plictisitor. Nu te poti plictisi de culoare daca esti privat multa veme de ea ci incepi sa o doresti.
Si daca n-ai urcat niciodata intr-un copac pana la varsta aste e ceva bai. Nu e iremediabil, da nici neglijabil. Nu are sens sa-ti ascunzi lenea spunand ca numa maimutele se urca in copaci, ca se urca si jderul si veverita si pantera si rasul si multi altii. Nu spune ce e important si ce nu pana nu ai analizat importanta lucrurilor si doar ai luat ce ti s-a servit, mancand zilnic doar meniul zilei.
Daca apucam sa facem o treaba in sensul asta, o sa am grija sa incadrez si cataratile de toate felurile la categoria "tipuri de deplasare". O sa vezi atunci ca exista si o modalitate corecta sa faci lucrurile astea si iti va deschide perceptia si-ti vei mari zona de confort .