Artarul - sirop in Canada , ... la noi mai mult seva

Sunt peste 90 de specii de artar (acer). Si patinul si jugastrul sunt printre ele. Cel mai des cand spunem artar, ne referim la paltinul de camp (asta in tara noastra).

Este un arbore destul de rezistent. Desi ii place caldura , rezista bine si la temperati scazute.

Creste pana pe la 20-25 de metrii, rareori atinge si 30 de metrii.

Lemnul de artar are densitate mare ca a fagului. Este lemn tare si e deschis la culoare. Nu crapa si se finiseaza usor. In mediul interior lemnul este foarte durabil, in exterior insa trebuie vopsit, protejat.

E bun si ca lemn de foc, insa nu arde la fel de bine ca si carpenul si fagul.

Se ciopleste fain in lemnul de artar. Poti sa-ti faci si maner de cutit, daca iti place lemnul deschis la culoare.

Seva de artari e excelenta in curele de primavara, ti-am aratat cum se extrage (in postarile anterioare).

Din seva artarului se face sirop.

Dar ca sa fac o mica paranteza, artarul este arborele national al Canadei. Ei au foarte multi artari si ii exploateaza la maxim. Dar tot ei stiu si cum sa-i protejeze si sa-i ingrijeasca cel mai bine.

Gata paranteza, revenim la seva. Gandeste-te ca e nevoie de 40 de litrii de seva, sa fierbi, ca sa scoti 1 litru de sirop, ... si te mai miri ca-i scump ?

Tot din seva se face si zahar, care poate fi cristalizat sau lichid.

Siropul de arțar conține potasiu, calciu, magneziu, zinc, fosfor, mangan, fier și seleniu – foarte importante pentru diverse afecțiuni.

Zincul și manganul (pe care le gasesti in siropul de artar) sunt aliați importanți ai sistemului imunitar, mai ales pentru copii, manganul comportându-se ca un imunostimulator.

Bucatile de scoarta si frunzele proaspete se strivesc bine, se aseaza pe o panza curata si se infasoara in jurul incheieturilor umflate, ori se pun pe ochii obositi. Si atunci cand ne simtim labele picioarelor grele si infierbantate, putem conta pe efectul racoritor al frunzelor de artar, introduse in sosete. Intepaturile de insecte se pot trata, de asemenea, cu scoarta si frunze proaspete. Bolnavilor cu febra le ajuta frunzele strivite, puse la talpi.

Frunzele de arţar calmează durerile de gută, fiind aplicate pe locurile dureroase sub formă de cataplasme sau strivite. Are proprietăţi antiinflamatoare. Frunzele de artar mai au si efect stimulator în disfuncţiile hepatice.

Frunzele de artar constituie un furaj hranitor si fortifiant, ce se poate adauga ca supliment la hrana zilnica a animalelor.

Mugurii foarte fragezi de artar, inca nedesfacuti, se pot folosi ca adaos in salate.

Frunzele şi scoarţa se foloseau pentru colorarea ţesăturilor în negru.

Semintele verzi de artar (care nu au capatat culoare galbena) contin elemente care imbunatatesc functionarea colecistului (vezica biliara), a ficatului, a canalului cistic. Semintele se usuca la umbra sau la intuneric (nici intr-un caz la soare), se rasnesc bine. Pulberea obtinuta se administreaza cu 20 minute inainte de masa, cate 1/2-1 lingura (conform cu greutatea corporala a pacientului). In timp, dispar durerile in zona ficatului, creste pofta de mancare.

La noi in paduri, gasesti artari si nu strica sa stii cat mai multe despre ei.

Na, ca ai mai adaugat unul la ceilalti pe care sper ca i-ai retinut , daca il "inveti" si pe asta, o sa vezi ca deja nu vor mai fi atat de multi "straini" infrunziti in padurile prin care umblii.