Lingurile astea din lemn sunt un pic mai mult decat simple instrumente de mancat.
Daca gasesti lingura care-ti place, sa fie si din lemnul tau preferat, dupa fiecare utilizare va "absorbi" o particica din personalitatea ta.
Ori de cate ori o vei scoate sa o folosesti, atat tu cat si cei jurul tau vor simti ceva familiar. Ea devine o parte din echipamentul esential.
Ai sa vezi dupa ani de zile, cum altii in jurul tau vor schimba tot felul de accesorii, iar tu inca vei avea cu tine credincioasa lingura, in stare perfecta, ca-n prima excursie.
Daca nu ai inca una, uite, poate ai asteptat-o pe asta din lemn de mar.
Avand culoare placuta, inelele de crestere vizibile si tot felul de nuante, este cioplita dintr-o creanga groasa, aleasa cu grija .
Spun aleasa, deoarece nu orice lemn pe care-l gasesti este potrivit pentru lingura ( nu detaliez acum, dar vine vremea si pentru asta). Si sa fi sigur ca dupa un lemn bun umbli sa-l gasesti.
Are forma placuta, ergonomica, e ceva mai adanca, de marime medie si cat se poate de comoda.
Desi e simpla, sa fi sigur ca in momentul in care o scoti, iese in evidenta, vrei nu vrei. E prea frumoasa sa nu fie remarcata.
Este printre cele mai fine . Luciul este dat de o finisare treptata (de la 120 la 3000 granulatie).
Gaura din capatul cozii am dat-o cu o tija inrosita, iar snurul este dintr-o fasie din piele impletita. Are husa ei din piele, care si ea este unica prin dimensiuni, culoare si detalii.
6 comentarii:
Faina si lingura asta de mar...ca si celelalte de fapt, fiecare e deosebita si speciala..:)
Felicitari ! Imi plac toate lingurile tale, si din cand in cand ma uit sa vad ce minunatie ai mai facut. Sunt foarte frumoase, culorile si finisajul facandu-ma sa ma uit la ele mult timp si sa ma minunez totodata de forma perfecta pe care o au.
A pai na, din imagini nu reies foarte bine detaliile, uneori nici forma reala. Nu prea stiu eu cu pozele,...dar asa cat de cat sper sa se inteleaga cate ceva.
Cu lingurile,sper ca omul sa vada in ele mai mult niste accesori,poate unele placute.
Le fac in ideea ca omul sa manance cu ele, nu doar sa le puna pe perete.Cele de vitrina, arata altfel, sunt mai ornate,nu se fac din esente tari si nici de husa n-au nevoie.
Lingura din lemn este lingura doar atata vreme cat este folosita la mancat, in momentul in care devine obiect ornamental, se transforma, in bibelou, sculptura, etc. Si ele nu-s nici pe departe sculpturi, ... aia-i arta. Astea-s doar linguri de lemn, ... pentu mancat :).
tu zici cai nui arta eu zic cai arta pt ca le faci utile,fara zorzoane,practice si dai viata lemnului oricit de banal ar parea
Salut. Iti urmaresc de mult postarile de pe blog. Imi place stilul in care scrii. Si lingurile sunt lucrate cu migala. Se observa ca pui mult suflet sa dai viata lemnului. Mult succes in continuare.
Numa bine si tie.
Trimiteți un comentariu