Godeanu si Retezat

Dincolo de cuvinte e tacerea. Dincolo de priviri e simtirea. Dincolo de munte sunt vai, dar dincolo de ele sunt alti munti.
Am pasit in Godeanu la asfintit. Caldura si lumina se sting, iar vantul raceste din ce in ce . Obiectele par tot mai greu de distins. Acusi scoatem frontalele.
La vreo 60 m sub varf (Godeanu), dar dupa el, asternem casuta de panza. Pete de senin descopera punctele lucioase pe fundalul aproape negru. E lipsa de luna toata saptamana. Vreo 2-3 grade temperatura, fara precipitatii si fara vant tare.
Carnatul sfaraie, laptele e fierbinte, legumele taiate si unse cu ulei de masline si zeama de lamaie.Branzeturi, fasole, supe si deserturi, festin, ce mai. Omul umbla, dar tre sa si manance.
Dimineata aduce cu sine alt val de ceata groasa. Dar parca e si mai fain asa. Muntele capata un farmec aparte , iar distantele si inaltimile ne par cu mult mai mari decat sunt.

Ca doua momai pe varful Bulzului, ce baga moaca specifica de poza pentru munte :)). Nu de alta, da cumva sa mi se zica iara ca nu pun si poze cu oameni .
Si ma gandesc, daca atat de mari sunt muntii, iar noi asa de mici pe langa ei, oare cat de mare trebuie sa fie cel ce i-a facut ?
Aven adanc ce cheama la explorare. Suntem de ceva vreme la calcare.
Deja e mai cald, mai luminos si mai vioi. Fiercare masiv are ceva diferit. Se vede imediat trecerea dintr-un munte intr-altul.
Aici, sub Iorgovanu, o goapa ce pare a se vrea umpluta cu mortaciuni de oaie. Nu le stiu povestea, dar erau mai bine de 10 cranii, schelete cu blana si ceva urme de carnita descompusa. Si mielusei cu craniu mititel si coarne in formare sau deloc ornau neplacut peisajul. Miros imbietor ? Nu prea cred. Poate pentru urs.
Mda urs, ca era plin de rahati de urs in jurul gropii. Craniile roase, cioantele supte si din nou mirosul de oaie putreda ne face sa ne gandim la acelasi lucu : " ma sa sti ca azi nu mi-e pofta de oaie fripta". Mda, zice el, si merem mai departe.
Partea cea mai faina din Retezatu mic e de la stancarie incolo.
Poteca pe care incep sa apara si marcajele turistice (ca in Godeanu is cam inexistente) e marcata la intervale neregulate si cu fecale de urs. E clar ca ursulache e la el acasa si e clar si ca nu-i bun sa stai cu cortul pe poteca lui.
Nu zic sa exagerezi cu spaima, dar nici cu inconstienta . Evita intalnirea cu batranul urs, ca nu care cumva sa-l prinzi suparat. Si un caine care e domestic ori semidomestic poate fi imprevizibil , dar mai cel mai mare mamifer pradator din tara.
Cat te uiti cu ochii si orice directie ai alege, nici un fum de case, nici o localitate. Asa e in Godeanu, un munte intre munti.
Micutul. Saracul de el statea pe jos in padure, in raceala diminetii si nu misca mai deloc, decat poate respira pierdut. Astepta caldura soarelui, o zi mai buna, .. ori vreo alta lume in care sa apuce sa creasca.

Calcare ce strapung patura de iarba si rasar an de an, primele parca si de sub plapuma alba de iarna.
Mai frumos ca un munte nu poate fi decat un alt munte. Poate va mai fi inca o zi, inca una de urcat.