,, Cand cioplesc, nu adaug nimic lemnului ci indepartez ce este neesential astfel incat simpla bucata de lemn sa capete in final forma si utilitate. Dumnezeu a creat, eu doar prelucrez "
luni, 24 octombrie 2011
invitatie la Na-Tura
Ploua, e rece si ceata, nu peste multa vreme se intuneca. Dar pana apuc sa-ti zic treaba asta, ne si trezim ca bajbaim printre crengi si colti de calcar acoperiti de ierburi si frunze.
In intuneric si ceata densa, printre stropii marunti si reci ce trec prin pelerina de proasta calitate, nu cautam neaparat vreun drum .
Suntem deja unde urmaream sa fim, in padure. Nu ne ia mult timp pana ce gasim si copacii de care la legam hamacele.
Noaptea ai un sentiment placut sa adormi la adapostul tendei . E granita dintre vis si realitate, cand apa ce cade creaza un zgomot de fond pe care aluneci usor in lumea viselor.
Se aude doar ploaia. Padurea e mai tacuta noaptea asta.
Focul face diferenta si ziua si noaptea. Si cu cat e mai umed si mai rece cu atat mai multa nevoie ai de el , dar cu atat mai greu il aprinzi.
Fa bine si exerseaza din timp, ca altfel cand vei avea nevoie nu vei putea invata deodata.
Aici lemnul uscat e doar cel pe care-l tai si despici de la crengile si trunchiurile uscate in "picioare". Coaja de mesteacan face diferenta, ei ii place cel mai mult scanteia.
Ne place toamna pentu ca ne plac culorile ei.
Poate ca tie iti place sa crezi ca lucrurile sunt seci si ca acu e toamne si e umezeala, peste o vreme e iarna si e prea frig, apoi iarasi primavara si e racoare, apoi vara si poate e prea cald uneori, .... si dupa cateva cicluri dinastea mori si gata.
Ei bine eu am cu totul alta parare si privesc lucurile din alt unghi.
Eu zic ca acum Creatorul a croit haina de sarbatoare codrului si l-a parfumat cu tot soiul de miresme alese.
Ma bucur de aerul umed si imi amintesc ca unde-i umezeala e viata si vegetatie abundenta, deci hrana pentru toate animalele padurii. Apoi ma bucur de racoare pentru ca ne indeamna la miscare . Aerul racoros parca e mai sanatos si mai revigorant.
Imi place ceata ca tainuieste totul in jur si iti arata numai cate putin ca pe lucurile cele mai de pret.
Dar na, treburile or sta altfel, nu stiu, ... altfel pentru altii. Pentru mine sunt exact cum ti-am spus.
Tu insa alegi singur in dreptul tau cum sa te raportezi la ceea ce te inconjoara.
Cand esti ud e mai bine sa umblii decat sa stai. In mare indiferent daca te uda ploaia, condensul sau transpiratia, daca stai la 4-5 grade cate or fi paici, tot te ia frigul. Asa ca se potriveste la fix cu ce ne-am propus, ca oricum vroiam sa vedem codrul.
Toamna deja trecem de la toporel la topor. Aici nu mai lucrii cu crengi si crengute ci ci cu lemn gros.
Cand mesterim, clar focul e prietenul cel mai apropiat.
Sus in munte frunza e galbena toata. Paici e doar patata un pic.
O alta zi se sfarseste si iar e intuneric.
O solutie de compromis la ture de o zi sau scurte popasuri in lungi deplasari, este tenda din pelerina.
Ai vazut ca unele pelerine se desfac si sunt prevazute si cu niste gauri sa treci snurul prin ele sa faci tenda.
No, una peste alta daca ai o tenda buna, ...e mai buna decat pelerina.
Si din nou imi amintesc ca omul ce asteapta in viata conditii ideale sa faca ceva, risca sa nu faca nimic, macar si pentru faptul ca lenevindu-se va rata conditiile ideale chiar daca acestea s-ar ivi.
Asa ca mai bine iesi la padure decat sa nu si mai bine azi decat maine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Cum is unii oameni:)) mie personal imi plac toate anotimpurile fiecare inparte te inpinge sa faci unele lucruri specifice( sa trecem peste arat semanat , cules etc..) sau poate ii doar un film de-al meu.Oricum, imi placemult ce scrii si postezi !
Trimiteți un comentariu