marți, 12 ianuarie 2010

aha, stai ca m-am prins, asta baga cate-o poveste, apoi iara linguri


No pai daca te-ai prins, atunci fi atent.

Iesim seara la padure sa bem un ceai, da ? Bun, si merge si o slanina fripta si un canrnat, nu ?
Da. La care se adauga ceaiul, o ciocolata calda...

Slanina fara ceapa si branza nu merge. Luam si paine neagra.
Facem foc, asternem fata de masa, punem fundul de lemn, ca doar nu tai cu cutitul pe piatra, nu ?
Punem sa se prajeasca la caldura jarului carnoasele. Intre timp apa fierbe, punem plantele si lasam sa se faca infuzia.
In apropiere, pinul cazut, ala mare.

Tai o creanga groasa.
O lingura se contureaza.
Revin la crengile de conifere. Sunt tari . Daca dai cu toporul sa o tai, si nu ai un topor foarte bun si mai si lovesti cu putere, o sa constati ca i-ai indoit gura. Cine a taia crengi de molid stie ce zic.
E , si fiindca inele anuale sunt foarte apropiate una de alta, crengile sunt tari, numa bune sa faci linguri.
Lingura de pin e solida, usoara, are cupa marisoara.Are coada dreapta, desi cupa e usor asimetrica facand mancatul cu mana dreapta mai lejer.
Celalta lingura, e din lemn de cires. E deja vanduta.
Mircea e proprietarul. E din Bucuresti, ca si tine.
Si-a luat cutit bun.
Nu-ti fa griji ca o sa apuce sa-l foloseasca.

Niciun comentariu: