Nu poti ajunge in locuri frumoase fara sa umblii.
Deci de la inceput iti spun ca daca iti place mai mult sa stai decat sa umblii, - asta include si mersul cu masina ( ca si ala tot stat e) - atunci n-ai sa vezi niciodata ceva frumos, natura adevarata.
Umblii, de foarte multe ori si pe timp de noapte, ore si ore.
De multe ori insa, destinatia este chiar calatoria.
Umbli, vezi, simti.
Noaptea, desi vezi mai putine, auzi mai multe.
Cateodata ajungem la locul de campare pe la 1 -2 sau chiar 4 dimineata (Alin stie,Mircea la fel de Vlad nici nu mai zic, si mai stiu si altii) . Ai gasit locul, dar acum trebuie sa-ti montezi tabara. Mai repede de o ora jumate - doua nu scapi, asta poate sa includa si hidratarea si poate mancatul, daca esti rapid.
Dimineata, nu te trezesti cu noapte-n cap, daca noaptea ai umblat.
Dar cand te trezesti, incepi sa mesteresti.
Facem rezerva de lemne, pentru toata ziua sau perioada cat stam acolo.
Apoi luam apa , daca nu e limpede o filtram, cu filtre confectionate de noi. Da, este eficient filtrul, altfel nu l-as folosi.Si consumam apa doar dupa ce a fost fiarta. Daca apa este limpede si curge dintr-un izvor bun (cum de altfel sunt majoritatea, exceptie unele paraie, imediat dupa ploi si baltile)atunci bem fara grija.
Dupa ce ne-am instalat si ne-am asigurat confortul,ne apucam de mesterit. Acu, am zis sa ne facem cate-un fund de lemn (in poza- ala care are gaura in maner), pe care sa putem taia frumos , si de pe care sa mancam. Nu iau niciodata farfurie la padure. N-am nevoie.
Am ales lemn de molid , ca-i usor si merge rapid. I-am dat o gaura cu varful cutitului si i-am legat un snur de piele (pe asta i l-am facut cadou lu Mircea).
Seara, dupa o zi plina, tot la un ceai, povestile de padure sunt cele mai potrivite.
Dimineata, ne trezim devreme, hidratam, mancam si adunam tabara. Facem curat (complet ), practic locul trebuie sa ramana cu l-ai gasit, sa nu se vada ca cineva a campat acolo.
Apoi pornim. La padure poti umbla zile intregi, excact ca-n munti si ai ce sa vezi. O data ce incepi sa cunosti arborii, speciile de plante, fauna, ... deja ai ce face. Daca iti place sa si mesteresti, atunci e o adevarata bucurie.
Urcam in creasta, dam in gol alpin, de acolo, cat vezi cu ochii in departare, numa paduri si verdeata. Ultima zi campam tot in padure, de data asta mai la altitudine. Aici, e padure de fag.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu