duminică, 10 ianuarie 2010

Daca e sa te inspiri, ...fa o tura la izvoarele Nerei

,,Izvoarele Nerei" este o rezervatie constituita aproape in intregime din paduri de fag.
Se intinde pe o suprafata de 4852,8 ha si e situata in partea rasariteana a parcului, pe versantul sudic al Muntelui Semenic, in bazinul superior al raului Nera.
Aici gasesti cele mai vechi paduri virgine din Europa (spun unii) cu arbori seculari (peste 300-350 de ani).
Vei avea placuta ocazie sa umblii fara sa vezi nici un copac taiat, nici o urma de drujba, nici rumegus, nici alte urme de om. In schimb vei vedea multe urme de animale, vai umede, paraie limpezi si reci, poieni mlastinoase, unde mistretii isi fac de cap.
Fagii ce umple toamna pamantul de jir, numa bun de mancat atat pentru om cat si pentru animale, au lemnul tare ce da jar puternic si arde fara sa arunce ,,schije". Frunzele tinere sunt bune de salata. Din lemnul de fag, oamenii isi mai fac si acum tot velul de recipiente si accesorii  bune in gospodarie.

Cand un copac cade, acolo ramane si putrezeste, hranind solul si prin aceasta , pe ceilalti copaci, iar aici chiar simti ca nimic nu se pierde.
Primavara, padurea se umple de floricele si un miros placut de leurda ce parca te cheama la masa. Soarele patrunde cu raze ferme printre crengi, incalzind petalele floricelelor, albe si albastre si insectele ce incep sa misune.

Vara e placut, nu te incinti (ca-i si un pic de altitudine - in jur de 1200-1300 m) verdeata acopera tot si poti umbla cat vrei, ca-i ziua lunga. Seara pregatesti tabara. Alegi un loc bun, iar cu focul facut si ceaiul pus la fiert, te poti apuca de mesterit.
Toamna, un covor dens de frunze uscate acopera tot. Lumina patrunde mai usor la sol, copacii fiind acum dezveliti de mantia verde. Dar inainte de asta, sa vezi culorile, combinatii de galben si rosu, minunat.
Iarna, e mai aspru, parcurgi drumul pe schiuri de tura sau rachete de zapada.
Dar tot timpul anului, indiferent de anotimp, ai ocazia sa petreci cateva zile fara sa dai ochii cu nimeni si fara sa auzi vreo masinarie/utilaj.

Poti culege fructe ,seminte, ciuperci, iar in vai gasesti pastrav.
Sa adormi la caldura focului, sa auzi lupii cum isi vorbesc, ... mistretii cum grohaie, sa auzi cerbii cum boncane, treaba faina.

Dimineata te trezesti devreme, afara e racoare, dar ai jar suficient. Daca e cazul mai adaugi vreo doua-trei lemne si pui de-un ceai, apoi iei micul dejun si te apuci de strans tabara. Inainte de plecare, lasi locul exact cu l-ai gasit, fara vatra, fara lemne taiate, fara urme de pasi, ... de ambalaje sau resturi nici nu incape in discutie.
Stingi complet orice jar si-l imprastii cu mana in mai multe locuri.
Cureti totul pana la pamant.
Ca sa poti proceda corect, trebuie sa stii si sa pregatesti tabara , de exemplu cand cureti locul, dai frunzele la o parte, dar vegetatia , buruienile, mai ales cele,,taratoare" nu le rupi ci le tragi usor in lateral.
In felul asta poti lasa locul la plecare fara nici o urma (de exemplu ultima poza, ilustreaza locul in care a fost amplasata tabara, desi nu se vede nici o urma).
Si sunt multe de povestit, dar mai sunt si multe alte ture de umblat.

3 comentarii:

Alex spunea...

Foarte faina zona. Sunteti norocosi ca traiti in zona aia.

Micul Mester spunea...

fiecare are ceva, unii banii altii zona, alti amandoua, ... noi zona.
dar daca ai un pic liber, concediu, sau ce-o fi, poate te avanti paici.

Silva P spunea...

Salut Vasi!
Imi place mult blog-ul tau, dar si mai mult felul in care scrii si in acest articol mi-a placut mult ce curat si "neatins" ai lasat locul de tabara dupa ce ati plecat, as vrea mai multi sa invete lucrul asta.Spor in continuare si ne auzim.
Silviu