Drumetul nu are sezon mort

Iarna, in crestele muntilor zapada e inghetata si ca sa nu aluneci, ai nevoie de coltari. La padure insa, zapezile sunt mari si te afunzi peste genunchi, lucru care face deplasarea aproape inposibila fara rachete de zapada sau schiuri de tura.

Rachetele de zapada moderne sunt extrem de practice avand greutate si dimensiuni reduse, fiind prevazute cu legaturi care permit mersul natural , (acelasi tip de legatura ca la schiurile de tura).

Ele sunt prevazute cu coltari in talpa, sa nu aluneci cand cobori, sau pe curbe de nivel, iar in fata au o lama prontala, buna pentru urcare.

Deplasarea desi este mai lenta decat pe timp de vara, totusi peisajul merita tot efortul. Iarna este alta lume.

Bine echipat , pornesti cu planul si traseul in minte, tinand cont si de faptul ca vremea la munte este foarte schimbatoare. Ceata , viscolul, nu sunt de neglijat.

Instructorul meu de munte a zis asa : ,,Muntele mic pe vreme rea e mai periculos decat muntele mare pe vreme buna".

O buna orientare te ajuta sa iesi din incurcatura. Bunul simt (al 6 lea simt, cum ii spun eu), te fereste sa te aventurezi in locuri expuse riscului de avalansa. Cunostintele teoretice despre natura, imbinate cu practica si echipamentul bun, fac parte din reusita.

Invata din timp sa iti faci si sa folosesti adaposturi, fie ele naturale sau artificiale. Stanele si refugiile montane sunt mai bune decat corturile si adaposturile improvizate.

Nu tot timpul ai refugii, ... atunci sa sti sa-ti faci un adapost bun, este vital. (o sa detaliez tipuri de adapost, mai incolo)

Adapostul se confectioneaza si adapteaza in functie de teren, de conditii, de resurse.

Iarna, inafara de vai, nu gasesti apa decat sub forma de cristale - zapada.

De aceea este foarte important sa ai un arzator (pe gaz de regula, merge mai rapid si e mai usor) chiar si in turele de o zi. Mai ai nevoie de o cana sau oala metalica, in care sa topesti zapada. Un termos este extrem de eficient. In bidoanele din plastic , o sa ai surpriza sa constati, dupa cateva ore, cand o sa vrei sa bei, ca nu mai poti, deoarece toata apa e inghetata.

Nu pleci niciodata, nici macar pentru cateva ore, fara un cutit, cel putin o sursa de aprinde a focului (o bricheta obligatoriu si daca vrei mai iei ceva), o lanterna frontala, o haina de schimb,o busola si harta si un mijloc de comunicare (telefon mobil).Ideal ar fi sa ai o mica trusa de supravietuire (detaliez mai incolo).

Nu mergi la munte iarna daca nu sti sa umblii corect . Suna banal, dar nu e.

Padurile sunt mai salbatice iarna. Ce-i si mai frumos, este ca vezi fiecare urma . Nimic nu poate trece pe zapada fara sa-si lase pasii infipti. Cand zapada e moale, nu merg fara sa fac zgomot si apuc sa vad vietuitoarele. Cele mai multe nu se simt deranjate de prezenta noastra. Si cand fug, no fac prea rapid. Apuci sa vezi.

Iti spun ca motivul principal pentru care urc iarna la munte, este sa vad cerul asta albastru inchis, nu-l poti vedea niciunde altundeva.

La padure , copacii iarna dorm. Insa animele nu. Inafara catorva care hiberneaza, mai sunt destule care umbla sa se hraneasca. E liniste, se aude doar zapada care se taseaza sub greutatea pasului. In zile insorite insa, pasarele multe, ciripesc ca primavara.